Agenda reuniunii de la Washington
Președintele Donald Trump găzduiește astăzi la Washington prima reuniune oficială a „Consiliului pentru Pace”, un organism internațional creat pentru a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza și, potențial, alte conflicte de pe mapamond. Prioritatea acestei întâlniri este formarea unui plan de reconstrucție și asistență umanitară a Fâșiei Gaza, devastată de război, unde statele membre vor anunța un plan inițial de 5 miliarde de dolari în cadrul acestei reuniuni. „Aceasta este o oportunitate unică de a aduce pacea și stabilitatea în regiune”, a declarat Trump înainte de întâlnire, subliniind importanța actului internațional în contextul crizei umanității. Întâlnirea de astăzi este programată să înceapă la ora 17:00 la Institutul pentru Pace al Statelor Unite, redenumit recent de către administrația de la Washington în „Institutul Donald J. Trump pentru Pace”. Sunt așteptați peste 20 de lideri ai statelor membre și observatori, printre care se numără și președintele României, Nicușor Dan.
Principalul punct de interes de pe ordinea de zi a reuniunii de astăzi este adoptarea unui plan de reconstrucție pentru Fâșia Gaza. Cu această ocazie, se așteaptă ca Donald Trump să anunțe investiții de aproximativ 5 miliarde de dolari din partea statelor membre „pentru eforturi umanitare și de reconstrucție a Gazei”. Potrivit estimărilor Națiunilor Unite și Băncii Mondiale, reconstrucția teritoriului devastat de bombardamentele israeliene este o sarcină monumentală, estimată la aproximativ 70 de miliarde de dolari. De asemenea, membrii „Consiliului pentru Pace” așteaptă să afle mai multe detalii despre așa-numita Forță Internațională de Stabilizare, care ar urma să supravegheze zona palestiniană, conform planului în 20 de puncte al administrației Trump de a pune capăt războiului din Fâșie. Până în prezent, Indonezia s-a oferit să trimită până la 8.000 de trupe de menținere a păcii.
Consiliul a fost conceput inițial ca un organism care trebuie să medieze războiul dintre Israel și Hamas, dar și stabilitatea din regiune. Ulterior, dacă ar fi să luăm în considerare postările președintelui american de pe Truth Social, acest organism a fost extins pentru a rezolva conflictele din întreaga lume. „Consiliul va prezenta o viziune îndrăzneață pentru civilii din Gaza și apoi, în cele din urmă, dincolo de Gaza – PACEA MONDIALĂ!”, a scris Trump pe Truth Social. Este relevant de menționat că „Consiliul pentru pace” a fost inaugurat oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos, în luna ianuarie, unde Jared Kushner a prezentat viziunea de reconstrucție pentru Gaza.
Casa Albă a emis invitații pentru 50 de țări să se alăture consiliului pentru pace, însă doar 35 de lideri și-au manifestat interesul, dintre care doar 26 de țări s-au alăturat oficial cartei fondatoare și au fost desemnate drept membri fondatori. Cel puțin 14 țări au refuzat invitațiile, dintre care majoritatea sunt țări europene. Marile puteri europene, inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit și Spania, au refuzat invitațiile de a se alătura Consiliului pentru Pace în calitate de membri, insistând pe respectarea unei ordini liberale bazate pe reguli și multilateralism. În contrast, țările din Sudul Global au fost mult mai pragmatice în ceea ce privește sprijinul pentru Consiliul lui Trump.
În ciuda îngrijorărilor, Uniunea Europeană a trimis-o pe comisarul său pentru Mediterana, Dubravka Šuica, în calitate de observator. Un purtător de cuvânt a declarat că, deși rămân întrebări cu privire la aceste neînțelegeri între aliații transatlantici, UE va colabora cu SUA pentru „implementarea planului de pace pentru Gaza”. Oficial, Bruxelles-ul a declarat că nu dorește să se alăture Consiliului pentru Pace din cauza îngrijorărilor legate de statutul său, iar președinta Ursula von der Leyen a refuzat invitația la reuniunea de joi. În plus, invitația adresată lui Vladimir Putin de a ocupa un loc în consiliu a complicat și mai mult poziția țărilor europene, având în vedere războiul din Ucraina.
Din Uniunea Europeană, doar două state au devenit membre fondatoare ale Consiliului: Ungaria și Bulgaria. Kosovo și Albania, care nu sunt membre ale comunității europene, s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai consiliului de administrație. Italia, Cipru, Grecia, Polonia și România vor participa în calitate de „observatori”. Viktor Orban a mers și el la Washington pentru a participa la prima reuniune a Consiliului lui Donald Trump, având în vedere susținerea sa deschisă pentru campania electorală a lui Trump. Giorgia Meloni, un alt aliat politic din Europa al președintelui american, a anunțat că va fi și ea prezentă la reuniune.
Președintele României se află în prima vizită în Statele Unite în calitate de șef al statului. Nicușor Dan anunțase încă de anul trecut că o vizită oficială la Washington va avea loc la „începutul anului viitor”. Deși a amânat termenul de mai multe ori, oportunitatea s-a ivit după ce Trump a lansat în ianuarie o invitație la noul organism internațional. Vizita de astăzi este una conjuncturală și nu una bilaterală planificată între cele două state. Acesta a plecat miercuri spre Washington folosind un avion privat închiriat de la omul de afaceri Ion Țiriac, deoarece România nu deține o aeronavă prezidențială funcțională.
Alături de Nicușor Dan se află și consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și consilierul economic, Radu Burnete. România va participa în calitate de observator, o poziție aleasă după discuții cu Casa Albă. Acest statut îi permite României să fie prezentă fără a se angaja pe deplin în formatul controversat care ocolește structurile ONU. Aproape toate statele aliate ale SUA din Orientul Mijlociu s-au alăturat „Consiliului pentru Pace”. Din partea Israelului, va participa ministrul de externe Gideon Saar, iar acestuia i se vor alătura aliații de lungă durată ai SUA din regiune: Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Iordania, Qatar și Kuweit. Rămâne de văzut dacă aceste state s-au alăturat Consiliului pentru Pace din motive de solidaritate cu Palestina sau din considerente pragmatice, având în vedere relațiile lor cu SUA.
Președinții Kazahstanului și Uzbekistanului vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri fondatori ai „Consiliului pentru Pace”, alături de prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, și de președintele azer, Ilham Aliev. De asemenea, președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, și secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, vor participa la întâlnirea membrilor consiliului.
Pakistanul va fi reprezentat de prim-ministrul Shehbaz Sharif, în timp ce India a declarat că își revizuiește invitația și nu va trimite niciun observator.