Apel pentru cheltuieli militare
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a cerut Spaniei, Franţei şi Italiei să îşi suplimenteze cheltuielile militare pentru a consolida capacităţile Uniunii Europene şi NATO, într-un interviu acordat AFP joi, 19 februarie 2026. Potrivit Agerpres, Kosiniak-Kamysz a subliniat că Germania, Polonia şi ţările scandinave au început deja să răspundă apelurilor preşedintelui american Donald Trump, care a solicitat Europei să îşi asume o responsabilitate sporită pentru propria securitate. "Aş dori ca Spania să înţeleagă acest apel, aş dori ca Italia şi Franţa să-l înţeleagă încă şi mai puternic, acest apel de a creşte cheltuielile pentru înarmare", a afirmat ministrul.
Kosiniak-Kamysz a adăugat că, cu cât Europa investeşte mai mult în apărare, cu atât America va trata mai serios şi mai respectuos continentul în aceste domenii. Remarcile sale vin ca răspuns la o declaraţie recentă a ministrului german de externe, Johann Wadephul, care a numit eforturile Franţei în materie de înarmare "insuficiente". La summitul NATO desfăşurat la Haga în 2025, sub presiunea lui Trump, statele membre NATO s-au angajat să îşi majoreze bugetele apărării la 5% din PIB, în mod etapizat până în 2035, cu 3,5% destinate cheltuielilor militare directe şi 1,5% pentru investiţii conexe, cum ar fi infrastructura critică şi apărarea cibernetică.
După invazia rusă asupra Ucrainei, Polonia a demarat un program costisitor de înarmare, crescându-şi bugetul apărării până la 4,48% din PIB anul trecut, cu o planificare de 4,8% din PIB pentru 2026. În ciuda acestui angajament, multe state membre ale Uniunii Europene nu împărtăşesc aceeaşi abordare, cu excepţia ţărilor baltice, care au relaţii tensionate cu Rusia. Această diversitate în abordare evidenţiază diferenţele de percepţie asupra securităţii în interiorul Uniunii Europene.
Polonia, care a încheiat numeroase contracte pentru achiziții masive de armament cu SUA şi Coreea de Sud, a devenit cel mai mare cumpărător european de arme americane, consolidându-şi astfel rolul de jucător cheie în faţa Rusiei. În contrast, bugetul militar al Poloniei se apropie deja de 5% din PIB, în timp ce cel al Franţei a fost anul trecut de 2,05%, al Italiei de 2,01% şi al Spaniei de 2,0% din PIB. De menţionat că Spania este singura ţară NATO care a respins cererea lui Trump de a-şi creşte cheltuielile de înarmare, considerând că un buget de 5% pentru armată este disproporţionat şi incompatibil cu asigurarea prestaţiilor sociale, promiţând o creştere moderată la 2,1% din PIB.
Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul colaborării în cadrul NATO și al Uniunii Europene, având în vedere că divergențele de opinie asupra cheltuielilor de apărare pot afecta unitatea și eficiența alianței. În plus, este esențial ca statele membre să găsească un echilibru între nevoile de apărare și cele sociale, pentru a menține stabilitatea internă și coeziunea economică.
În viitor, se așteaptă ca discuțiile dintre statele membre să continue, cu scopul de a ajunge la un consens privind nivelul adecvat de cheltuieli pentru apărare în contextul provocărilor globale actuale.