Reforma serviciilor de informații
Germania își redefinește agenția de informații externe, pregătind terenul pentru o lume în care Statele Unite ar putea decide să nu mai împărtășească secrete. Planul guvernului de la Berlin vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari la nivel european că un președinte american — Donald Trump sau altul — ar putea folosi dependența Europei de informațiile americane ca pârghie de negociere. Oficialii germani spun că, la fel cum țările europene trebuie să își consolideze forțele armate pentru a câștiga autonomie strategică, și aparatul de spionaj al Germaniei trebuie să devină mult mai capabil. „Vrem să continuăm colaborarea strânsă cu americanii”, a declarat Marc Henrichmann, președintele unui comitet special din Bundestag care supraveghează serviciile de informații. „Dar dacă în viitor un președinte decide să meargă singur, fără europeni… atunci trebuie să putem sta pe propriile picioare.”
Serviciul de informații externe german, BND, este încă puternic constrâns de lege, din rațiuni istorice: restricțiile au fost impuse după al Doilea Război Mondial pentru a preveni abuzurile comise de aparatul nazist de spionaj. Rezultatul: Germania a devenit extrem de dependentă de SUA pentru colectarea de informații critice, ceea ce acum este perceput drept risc. Astfel, BND poate supraveghea convorbiri și poate afla planuri de atac cibernetic, dar nu are voie să intervină direct. Protecțiile stricte privind datele personale, moștenite parțial din perioada Stasi, limitează și mai mult acțiunile agenției. Thorsten Frei, responsabil cu reforma agenției, spune că situația trebuie schimbată. „Dacă există atacuri asupra Germaniei, nu este suficient să le observăm — trebuie să putem să ne apărăm. Toate celelalte state cu servicii similare fac asta.”
Istoria recentă arată cât de vulnerabilă a fost Germania. În martie anul trecut, SUA au oprit temporar partajarea de informații cu Ucraina pentru a exercita presiuni în negocierile de pace cu Rusia, lăsând armata ucraineană aproape orbită în mijlocul războiului. Episodul a fost un semnal de alarmă: dependența excesivă de inteligența americană poate fi un risc strategic. Doar 2% dintre avertismentele legate de amenințările teroriste vin din BND, restul fiind furnizate de SUA, potrivit publicației Bild, care citează documente interne ale agenției.
Cancelarul Friedrich Merz vrea să dea BND autoritate extinsă pentru sabotaj, operațiuni cibernetice și spionaj agresiv. Bugetul agenției a crescut anul acesta cu aproximativ 26%, ajungând la 1,51 miliarde de euro. Planurile includ relaxarea restricțiilor privind protecția datelor, utilizarea inteligenței artificiale și recunoașterea facială. Parlamentul ar putea vota pachetul complet de reforme până toamna aceasta. Henrichmann subliniază gravitatea situației: „Cei care acționează împotriva noastră — actori de stat ruși, fabrici de cyber-război rusești — lucrează la fel cum lucrau serviciile de informații naziste. Într-un joc fără reguli, nu ne putem limita singuri prin restricții artificiale.”
Schimbarea propusă marchează o „Zeitenwende” în spionajul german, similară cu transformările militare anunțate după invazia Rusiei în Ucraina. Germania își propune să iasă din postura de „consumator” de informații americane și să devină un actor autonom, capabil să protejeze propriile interese într-o Europă tot mai vulnerabilă.
Germania pregătește o reformă amplă a serviciului său de informații externe, în contextul temerilor că Statele Unite ar putea opri sau condiționa schimbul de informații de care Europa depinde în mare măsură. Guvernul de la Berlin ia în calcul extinderea atribuțiilor spionilor germani și relaxarea restricțiilor impuse după al Doilea Război Mondial, astfel încât țara să poată acționa mai autonom într-un mediu de securitate tot mai instabil. Planul vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale liderilor germani și europeni că președintele american Donald Trump ar putea suspenda schimbul de informații de care Europa depinde în mare măsură, sau ar putea folosi această dependență ca instrument de presiune, relatează POLITICO.
„Vrem să continuăm să colaborăm strâns cu americanii”, a declarat Marc Henrichmann, președintele comisiei speciale din Bundestag care supraveghează serviciile de informații. „Dar dacă un președinte [american], oricine ar fi acesta, decide în viitor să meargă singur, fără europeni (…) atunci trebuie să fim capabili să ne descurcăm pe cont propriu.” Liderii germani consideră că nevoia este deosebit de urgentă în cazul lor, unde serviciul de informații externe BND este mult mai limitat juridic decât agențiile similare din alte țări. Aceste restricții provin din protecțiile deliberate introduse după al Doilea Război Mondial pentru a preveni repetarea abuzurilor comise de aparatul de spionaj nazist.
Însă aceste limitări au avut ca efect secundar o dependență accentuată de SUA în materie de informații, ceea ce este acum perceput ca un potențial risc. „În domeniul informațiilor apare mereu întrebarea: ce îmi oferi tu, ce îți ofer eu?”, a spus Henrichmann. „Iar dacă Germania este doar un beneficiar, riscul este pur și simplu prea mare.” Thorsten Frei, oficial din Cancelarie care coordonează reforma serviciilor de informații, a comparat aceste planuri cu „Zeitenwende” („momentul istoric de cotitură”) anunțat de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Atunci, Berlinul a anunțat investiții majore pentru consolidarea armatei. O schimbare similară, a spus Frei, „trebuie aplicată acum și serviciilor noastre de informații”.
BND a fost fondat în 1956 cu limitări legale menite să prevină repetarea abuzurilor Gestapo și SS deși, la acel moment, mulți dintre agenți erau foști naziști. Pentru a separa strict BND de poliție și pentru a preveni ingerințele în afacerile interne, agenția a fost plasată sub supravegherea Cancelariei și supusă unui mecanism strict de control parlamentar. Atribuțiile sale au fost limitate la colectarea și analizarea informațiilor, fără capacitatea legală de a interveni direct pentru a contracara amenințări. Aceste restricții persistă până în prezent. De exemplu, spionii germani pot descoperi prin supraveghere planuri privind un atac cibernetic iminent, dar sunt aproape lipsiți de putere pentru a-l opri pe cont propriu. Pot intercepta conversații sub control juridic strict, însă nu pot desfășura acte de sabotaj pentru a neutraliza o amenințare identificată.
„Dacă există atacuri asupra Germaniei, nu este suficient doar să privim; trebuie să fim capabili să ne apărăm”, a declarat Frei. „Toate celelalte țări din lume care au servicii de dimensiuni similare fac acest lucru.” Din cauza limitărilor sale, Germania s-a bazat în mare măsură pe informațiile furnizate de SUA pentru a preveni atacuri. De exemplu, SUA au avertizat asupra unui presupus complot rusesc de asasinare a directorului Rheinmetall și asupra unui plan al unui cetățean cecen de a ataca ambasada Israelului la Berlin. Potrivit unui raport al publicației Bild, doar aproximativ 2% dintre avertizările privind amenințări teroriste provin de la BND.
Această dependență puternică de SUA i-a determinat pe unii lideri germani să avertizeze că alianța cu Washingtonul trebuie păstrată cât mai mult posibil, chiar dacă Berlinul încearcă să devină mai puțin dependent. Fără schimbul de informații cu SUA, „suntem lipsiți de apărare”, a declarat ministrul de externe Johann Wadephul într-un interviu radio. „Aceasta este realitatea pură.” Oficialii germani au fost zdruncinați când Washingtonul a suspendat temporar schimbul de informații cu Ucraina pentru a exercita presiuni în cadrul negocierilor de pace cu Rusia, măsură care a afectat capacitatea militară a Kievului.
Ulterior, Merz a promis creșterea semnificativă a capacităților BND. „Vechea certitudine s-a erodat, regulile testate nu mai sunt valabile”, a spus el. „Având în vedere responsabilitatea noastră în Europa, BND trebuie să opereze la cel mai înalt nivel.” Guvernul Merz a majorat bugetul BND cu aproximativ 26%, la 1,51 miliarde de euro în acest an. Cancelarul dorește, de asemenea, relaxarea regulilor privind protecția datelor, permițând utilizarea inteligenței artificiale și a recunoașterii faciale. Totuși, anumite restricții vor rămâne în vigoare.
Extinderea atribuțiilor BND va depinde de declararea unei „situații speciale de informații” de către Consiliul Național de Securitate, cu aprobarea a două treimi dintre membrii comisiei parlamentare competente. Mulți parlamentari din coaliția de guvernare consideră însă că modificările vor întări semnificativ capacitatea Germaniei de a se apăra. „Cei care acționează împotriva noastră, actori statali ruși, fabrici cibernetice ruse, operează precum serviciile de informații naziste de atunci”, a spus Henrichmann. „Într-un joc fără reguli, nu ne putem autoimpune restricții artificiale.”
Citește și Serviciile secrete germane l-au spionat pe Barack Obama ani de zile.
Discuțiile liderului american din Air Force One erau ascultate.