Cifra de afaceri în declin
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”.
Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. „Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.”
De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală. „Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu.
Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat. „La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.”
„Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață subțire”, a spus Isărescu. Acesta a precizat că România trebuie să aibă investiții susținute, de două cifre, pentru a compensa scăderea consumului. El a spus că populația își reduce consumul, din cauza restrângerii cheltuielilor, atât în consum, cât și în comerț, în vreme ce în industria auto se fac restructurări. „Mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante, dar și, în general, cifra de afaceri în comerț este în declin. Aici se plânge lumea de afaceri. Este un declin major. Cifra de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune pe tot anul, dacă nu este compensată de investițiile publice”, a subliniat Mugur Isărescu.
Isărescu a făcut afirmațiile în cadrul prezentării raportului privind inflația, care ar urma să fie de 3,9% la finalul acestui an. Acesta a spus că inițial ținta de inflație era de 3,8% pentru decembrie 2025, dar aceasta a ajuns la aproape 10% în special din cauza creșterii prețurilor energiei, plus majorarea TVA și a accizelor.
Oficialul a mai precizat că România a ajuns la o datorie publică de 60% din Produsul Intern Brut (PIB) și că trebuie să o reducă, în special prin creștere economică. Însă dacă creșterea economică ar veni prin noi facilități, care să se mențină pe 10-20 de ani, atunci el nu susține aceste măsuri.
În privința aderării la euro, acesta a precizat că discuțiile ar putea începe după ce România ajunge la un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 3% din PIB. Iar acest lucru s-ar putea realiza din 2030. Isărescu a spus că dacă statul nu corecta deficitul, urmau să îl corecteze piețele financiare prin simplul fapt că nu ne mai împrumutau. Dar acest lucru accentua recesiunea și inflația.
„Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană și pe care îl cunoșteam pentru că am fost parte a acestor discuții, a stat la baza consolidării fiscale așteptate de creditori, s-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea ratingului de țară și accesul României pe piațele internaționale de capital la împrumuturi.
Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro”, a precizat guvernatorul BNR.