Două trimestre consecutive
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 15 februarie 2026. În trimestrul 4 din 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere de 1,9% față de trimestrul anterior. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după o contracție de 0,2% în trimestrul 3. "Recesiunea tehnică este o situație care confirmă oficial că economia s-a oprit din creștere și a început să se contracte", a declarat economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal.
Potrivit INS, recesiunea tehnică se definește prin scăderea PIB-ului în termeni reali timp de două trimestre consecutive. Această situație poate avea efecte semnificative asupra economiei reale, influențând comportamentul consumatorilor și al firmelor. De exemplu, în fața creșterii prețurilor, cetățenii devin mai prudenți în cheltuieli, iar companiile își amână planurile de investiții. În noiembrie 2025, indicele câștigului salarial real era de doar 94,9%, ceea ce evidențiază o presiune crescută asupra puterii de cumpărare a românilor.
În plus, scăderea comenzilor noi cu 12,6% în noiembrie a condus la o stagnare a angajărilor și o creștere a ratei șomajului. Această tendință a fost confirmată și de o analiză recentă publicată de Economedia, care a subliniat că indicatorii economici, cum ar fi consumul, producția industrială și creditarea, sugerează o deteriorare a condițiilor economice.
Comparativ cu anul 2024, când România a trecut, de asemenea, printr-o recesiune tehnică sub conducerea lui Marcel Ciolacu, actuala situație economică ridică întrebări cu privire la măsurile luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Analiștii economici susțin că austeritatea impusă de guvern a avut un impact negativ asupra creșterii economice. "Guvernul a optat pentru creșterea taxelor în loc de reforme structurale, ceea ce a dus la stagnarea economiei", a declarat Cristian Păun, profesor asociat la Universitatea din București.
Pe de altă parte, susținătorii premierului Bolojan argumentează că recesiunea nu poate fi exclusiv responsabilitatea sa, invocând factori externi și crizele care au afectat economia globală. "Nu putem ignora contextul internațional care a influențat economia României. Este o situație complexă, iar simplificarea ei într-o culpabilizare nu este justă", a afirmat economistul Andreea Paul, fost consilier al fostului prim-ministru.
Criticile la adresa guvernului nu s-au limitat doar la recesiune. Vicepreședintele PNL pe București și Ilfov, Hubert Thuma, l-a acuzat pe Bolojan că își dorește o transformare a PNL în mod similar cu USR, în timp ce fostul președinte PNL, Crin Antonescu, l-a catalogat drept "veritabil userist". Aceste declarații reflectă o diviziune în cadrul coaliției de guvernare și subliniază tensiunile interne existente.
În concluzie, intrarea României în recesiune tehnică are implicații profunde pentru viitorul economic al țării. Este esențial ca guvernul să reevalueze strategia fiscală și să implementeze măsuri care să stimuleze economia, în loc să se bazeze pe creșterea impozitelor.
În următoarele luni, este crucial ca autoritățile să comunice clar despre pașii pe care îi vor face pentru a relansa economia și a proteja locurile de muncă, în contextul unei presiuni crescute asupra sectorului privat și a unei posibile deteriorări a condițiilor economice.