Analiză economică recentă
Institutul Național de Statistică a confirmat vineri, 13 februarie 2026, că economia României a intrat în recesiune tehnică, iar economistul Ciprian Dascălu a explicat motivele revizuirii datelor și perspectiva pe termen scurt: o creștere ușoară, dar sub potențial, care ar urma să apară abia spre finalul anului. Potrivit datelor INS, produsul intern brut a scăzut în două trimestre consecutive, iar declinul din trimestrul patru 2025, de -1,9% față de trimestrul anterior, a fost mult mai puternic decât anticipau analiștii.
„Recesiunea tehnică, dacă ne raportăm la așteptările pieței, nu era așteptată pentru că s-au revizuit datele și pentru trimestrul al treilea”, a declarat Dascălu la Antena 3-CNN. Definiția recesiunii tehnice implică două trimestre consecutive de scădere, iar scăderea din trimestrul patru a fost mult peste consensul pieței, care estima o contracție de doar -0,3%.
Pentru a înțelege contextul, Dascălu a menționat că, pe întreg anul, revizuirile frecvente ale PIB-ului sugerează o tendință negativă. „Am avut o scădere economică trimestru la trimestru și în primul trimestru al acestui an, ceea ce indică o stagnare prelungită a economiei”, a explicat el. Așteptările pentru 2025 erau de o creștere de 1,3%-1,4%, dar estimările actualizate indică o creștere de doar 0,6%.
Economistul a legat reducerea activității economice de măsurile de consolidare fiscală implementate pentru reducerea deficitului bugetar, care a fost amânat mult timp. „Deficitul bugetar a fost ajustat semnificativ, de la 9,3% la 7,65%. Totuși, întrebarea este de ce am avut o creștere de doar 0,9% în 2024, în condițiile unui deficit fiscal considerabil”, a adăugat Dascălu.
Referitor la piața muncii, el a observat că numărul de joburi rămâne constant, dar incertitudinile economice au dus la amânarea investițiilor. „Cei mai mulți angajatori au amânat deciziile de investiții din cauza incertitudinilor legate de consolidarea fiscală”, a spus economistul.
Privind evoluția pe 2026, Dascălu a afirmat: „Mai rău de atât nu se poate”, anticipând o ușoară accelerare economică, dar sub potențial. „Ne așteptăm la o creștere ușoară, probabil puțin peste 1%, dar venind de la un nivel foarte scăzut de 0,6%”, a explicat el. Principalul motor al revirimentului economic ar putea fi fondurile europene.
În plus, economistul a subliniat necesitatea unei schimbări a modelului de creștere economică. „Consumul este în scădere și este evident că acest model de creștere a ajuns la limitele sale. Creșterea salariilor nu a compensat inflația, iar salariile reale sunt în teritoriu negativ”, a spus el.
Datele recente ale INS indică o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, iar scăderea anuală este de 1,6%. Totuși, pe seria brută, PIB-ul a fost cu 0,1% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar pentru întregul an 2025 se înregistrează o creștere de 0,6% față de 2024.
Într-o discuție conexă, fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a sărit în apărarea premierului Ilie Bolojan, afirmând că intrarea oficială a României în recesiune nu este vina acestuia. Năsui a susținut că guvernul a adoptat măsuri necesare pentru reducerea deficitului, dar a criticat modul în care acestea au fost implementate. „Guvernul a ales să crească taxele în loc să reducă cheltuielile, ceea ce a dus la distrugerea creșterii economice pe termen lung”, a declarat Năsui.
El a exemplificat situația Argentinei, unde președintele Javier Milei a reușit să reducă deficitul fără a majora impozitele, prin tăieri semnificative de cheltuieli. „În România, cheltuielile statului nu au scăzut suficient, iar guvernul a compensat tăierile în unele sectoare prin creșteri în altele”, a adăugat fostul ministru.
Năsui a concluzionat că actuala recesiune nu ar fi putut fi evitată, dar oportunitățile de reformă au fost ratate. „Va trebui să facem față greutăților economice în viitor, din păcate, din cauza alegerilor greșite făcute acum”, a spus el, subliniind importanța unei abordări corecte în gestionarea deficitului bugetar.
Pe fondul acestor dezbateri, se conturează o imagine complexă a economiei românești, cu provocări semnificative pe termen scurt și necesitatea urgentă de reforme structurale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă în viitor.