Context economic actual
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut posibilitatea ca România să înregistreze o recesiune tehnică în perioada actuală, însă a dat asigurări că, per total, anul 2025 va rămâne unul de creștere economică. Potrivit oficialului, chiar dacă avansul va fi unul „modest”, păstrarea țării pe o traiectorie pozitivă este o realizare importantă în actualul context global.
Întrebat despre riscul a două trimestre consecutive de scădere (recesiune tehnică), Nazare a explicat că datele ajustate sezonier ar putea indica un trimestru negativ, însă miza rămâne rezultatul anual final. „Nu pot să o confirm, mai ales în ipostaza din care vă vorbesc astăzi (recesiunea tehnică, n.r.). Este posibil să avem, pe una dintre serii ajustată sezonier, să fie un trimestru negativ. Trebuie să ne uităm la creșterea economică pe 2025. România va avea creștere economică, e adevărat mai modestă, mai apropiată de prognoza Comisiei Europene, dar e de apreciat că am menținut România pe creștere, nu e foarte puțin lucru”, a punctat Alexandru Nazare.
Ministrul a apărat ferm pachetul de măsuri fiscale și de corecție implementat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că fără acestea România s-ar fi prăbușit economic, pierzând accesul la finanțare și la fondurile europene. „Suntem cu toții conștienți că măsurile aplicate, absolut necesare fără de care România ar fi fost într-o criză profundă din care nu își putea reveni decât în câțiva ani de zile, dacă aceste măsuri nu erau luate, România suferea un număr de ani, nu își putea reveni imediat. Pierdea ratingul de investiții, nu mai avea acces la fonduri europene, inflația ar fi fost galopantă. Corecția ar fi fost forțată, făcută de piețe, am fi avut din nou FMI în România. Măsurile ar fi fost mult mai dure, cu un impact mult mai dur asupra oamenilor”, a explicat Nazare.
În ciuda suferinței resimțite de populație din cauza inflației ridicate, ministrul Finanțelor a subliniat că nu ne aflăm într-un scenariu de prăbușire similar celui de acum 17 ani. El a adus ca argument încrederea investitorilor și scăderea costurilor de împrumut. Indicatorii care arată diferența față de criza din 2009 includ o scădere cu aproximativ 2% a dobânzilor la titlurile de stat în lei în ultimele șase luni, absența unui șomaj „exploziv” și menținerea pe un trend ascendent a investițiilor.
„Astăzi nu trecem printr-o situație fericită. Românii suferă, inflația e ridicată, dar totuși avem în continuare o creștere. Investitorii sunt din ce în ce mai optimiști. Nu există nicio comparație între ce se întâmplă acum și în 2009”, a conchis ministrul.
Reacțiile oamenilor politici cu privire la anunțul oficial al intrării României în recesiune tehnică continuă să apară, ultimul dintre aceștia fiind fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu. Acesta a scris pe pagina sa de socializare că „Recesiune tehnică 2025 (trimestrul 4 scade cu 2%, enorm) și economia crește cu doar 0,6 (nicio surpriză pentru cititorii acestei pagini). Mai puțin decât în 2024. Ăsta e rezultatul guvernărilor cu măsuri socialiste, începute în 2022 și continuate de cele două guverne din 2025”. Cîțu a susținut că este momentul să scoatem statul din economie și să revenim la o economie guvernată de măsuri liberale.
Fostul ministru a adăugat că în 2026 deficitul trebuie să scadă cu 16 miliarde lei, față de 6 miliarde lei în 2025. „Dar poate cel mai trist lucru din ultimele 6 luni e apariția unui nou grup de socialiști de ocazie. Până în vară 'urau' taxele mari. Acum le susțin. Și ca să le justifice, au înghițit retorica socialistă pe nemestecate: e 'normal' să scadă economia, e 'normal' să scadă consumul, e 'ok' să suferim, 'tratamentul e dur dar o să fie bine'”, a concluzionat Cîțu.
Pe de altă parte, Mihai Fifor, liderul PSD Arad, a afirmat că datele oficiale ale INS confirmă intrarea României în recesiune tehnică, menționând că după scăderea din T3, avem din nou minus în T4: -1,9% față de trimestrul III 2025. „România a intrat în recesiune tehnică. Datele oficiale ale INS sunt clare. Două trimestre consecutive de contracție = definiția standard a recesiunii tehnice”, a scris Fifor pe Facebook.
Acesta a folosit o analogie cu un pacient intrat într-o sală de operație, unde, în loc de o echipă medicală, apare „cineva cu o bardă” care aplică un „tratament” necorespunzător. „Pacientul a intrat în stop. Din acest punct nu mai există dezbatere teoretică. Te întrebi dacă îl lași pe omul cu barda fără nicio pregătire medicală să continue sau dacă îl oprești și aduci în sală urgent medici capabili să salveze pacientul”, a comentat Fifor.
El a continuat să sublinieze că veniturile bugetare se comprimă, investițiile private intră în așteptare, iar consumul se prăbușește. „Economia schimbă registrul. Tensiunile sociale se adâncesc, capacitatea statului de a finanța proiecte majore scade, iar poziția externă a țării devine mai fragilă”, a adăugat liderul PSD Arad.
În final, Mihai Fifor a subliniat că, potrivit cercetărilor sociologice, există o neîncredere majoră în premier, ceea ce complică capacitatea de a impune măsuri dificile. „Discuția nu mai este doar economică. Devine o chestiune de reziliență a statului. Efectul cumulat al contracției economice și al pierderii încrederii nu mai este conjunctural, ci devine structural”, a conchis acesta.
În concluzie, criza economică din România, marcată de recesiunea tehnică, ridică întrebări serioase asupra politicilor economice actuale și viitoare. Măsurile luate până acum sunt contestate de o parte din politicieni, ceea ce sugerează că va fi necesară o reevaluare a strategiei economice pentru a restabili încrederea investitorilor și a populației.
În absența unei abordări echilibrate și eficiente, efectele adverse asupra economiei și societății ar putea să se amplifice în perioada următoare.