Declarații despre politica monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, 18 februarie 2026, în cadrul conferinței de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că principalul factor care a dus la creșterea inflației în România a fost liberalizarea pieței energiei. Isărescu a subliniat că această liberalizare a generat un șoc puternic al prețurilor, impactul fiind resimțit în întreaga economie. El a avertizat că o înăsprire prea agresivă a politicii monetare ar putea aduce inflația în jos, dar și riscul declanșării unei recesiuni severe. "Cel mai mare impact, cea mai mare influență a fost datorită liberalizării pieței energiei. O să aveți marea bucurie să spuneți încă vreo 4-5 luni că România e campioana inflației din UE, nu avem cum să scoatem această creștere, acest șoc", a afirmat Isărescu în cadrul conferinței.
În raportul prezentat, Banca Națională a României (BNR) a estimat o inflație de 10% pentru perioada următoare, în timp ce prognozele anterioare indicau o inflație de 3,8% pentru 2025. Această revizuire a previziunilor a fost influențată de o serie de măsuri fiscale adoptate fără o previziune clară a impactului lor. "Chiar dacă discutăm despre posibilitatea unor măsuri, nu le introducem în prognoză până când nu sunt adoptate. De exemplu, plafonarea la gaze... Nu am introdus pachetul de măsuri, pentru că nu știam care vor fi efectele acestora", a mai adăugat Isărescu.
În ceea ce privește perspectivele economice, Isărescu a menționat că este important ca autoritățile să găsească un echilibru între controlul inflației și stimularea creșterii economice. "Dacă apeși pe frână puternic, bineînțeles că vii cu inflația în jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea. Nu este o situație ușoară, e o situație fragilă, să spun că mergem pe o gheață destul de subțire", a declarat guvernatorul.
Specialiștii în economie subliniază că BNR se află într-o situație dificilă, având de gestionat atât inflația, cât și riscurile asociate unei posibile recesiuni. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), inflația medie în România a crescut cu 9,5% în 2025, comparativ cu 2024, ceea ce plasează țara în fruntea clasamentului european al inflației.
În comparație, în Uniunea Europeană, inflația medie a fost de aproximativ 6,2% în aceeași perioadă. Această diferență a fost accentuată de factori locali, cum ar fi creșterile de prețuri la energie și alimente, dar și de politicile fiscale și monetare adoptate de autoritățile române.
Criticii politicii monetare a BNR susțin că o abordare mai prudentă ar fi fost necesară pentru a evita situația actuală. "Este esențial să înțelegem că fiecare decizie economică are consecințe pe termen lung. O recesiune ar putea afecta grav economia românească și bunăstarea cetățenilor", a declarat economistul Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank.
Pe de altă parte, susținătorii unei politici monetare mai stricte argumentează că o înăsprire a condițiilor de creditare este esențială pentru a controla inflația. "Fără măsuri drastice, riscă să pierdem controlul asupra prețurilor", a afirmat Ana Maria Păun, expert în politici economice la Academia Română.
În concluzie, România se confruntă cu o situație economică complexă, în care inflația ridicată și riscurile recesiunii se află în centrul dezbaterilor economice. Este esențial ca autoritățile să acționeze cu prudență, având în vedere impactul pe termen lung al deciziilor lor.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea constantă a măsurilor economice și ajustarea politicilor în funcție de evoluția piețelor și a economiei globale.