Declarații ale guvernatorului BNR
Discuţiile despre un termen de intrare în zona euro a României ar putea începe în 5 ani dacă programul de reducere a deficitului sub 3% funcţionează, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. "Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia va fi marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării. Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guvernări, dar e deficitul ţării, nu? Eu personal nu agreez deloc bucuria unora care aşa vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Trebuie să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Iar apare o întrebare. Au făcut-o guvernele, să o plătească guvernele. Guvernele au acţionat în numele ţării....Şi acum, ca să vă răspund şi direct, probabil că dacă programul care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani funcţionează, probabil că discutăm în 5 ani despre intrarea în zona euro", a spus Mugur Isărescu, întrebat când am putea vedea trecerea României la euro.
De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că pentru aducerea datoriei publice sub 60%, România ar trebui să înregistreze câţiva ani buni un deficit mai mic de 3% din PIB. "Noi, Banca Naţională, până în 2018, în această clădire, vreau să fac precizarea că am auzit că s-ar fi opus cineva din sistemul bancar intrării în zona euro. Nu este adevărat. Deci până în 2018 am avut şedinţe ale unui comitet de trecere la euro. Aveam prin 2017 şi programul pe unde să oprească maşinile de transport valori care să aducă numerar euro, să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu şi aşa mai departe şi unde să depună bancnotele. Şi ultima şedinţă am făcut-o, pentru că am avut această capacitate, la Academia Română, cu premierul Viorica Dăncilă. Ne-am dus la Academia Română cu toate partidele politice în 2018 şi am vorbit despre intrarea în zona Euro. După care tema a dispărut. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiul. Deci în această instituţie puteţi să aveţi toată garanţia că sprijinim pe toate căile rezonabile şi adevărate intrarea în zona euro", a mai precizat Mugur Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a susţinut miercuri o conferinţă de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflaţiei.
Ieșim mai rar în oraș, tăiem vacanțele de pe listă, ne întoarcem de la cumpărături cu sacoşa mai goală ca altădată. Avem mai puţini bani în portofele. Au fost două trimestre consecutive de scădere economică și până la adevărata recesiune mai e un singur pas, avertizează guvernatorul BNR. "Nu este o situaţie uşoară, este o situaţie fragilă, mergem pe o gheaţă destul de subţire. Dar sperăm să reuşim", a afirmat Mugur Isărescu.
Acesta a subliniat că, pentru încă patru-cinci luni, România rămâne ţara cu cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană. Întrebat dacă există pericolul unei crize, guvernatorul BNR a răspuns: "Există, bineînţeles că există." Scăderea produsului intern brut din ultimele luni îi îngrijorează pe experții băncii centrale. "Foarte multe creşteri care au făcut ca puterea de cumpărare a românilor să se reducă semnificativ. În acest context este nevoie să venim cu o contracarare a acestei reduceri a consumului", a afirmat Andreea Nica, analist financiar.
"Atenție că ar putea el, ca atare, acest declin al cifrei de afaceri din comerț, să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice", a mai spus guvernatorul BNR. "Trebuie să ne asigurăm că statul alege acele investiţii care au efect de multiplicare în economie, care pot ajuta companiile, oamenii să îşi menţină puterea de cumpărare. De asta e important ca factorul politic să nu vină cu proiecte care sunt importante pentru un anumit primar", a completat Andreea Nica.
O rază de speranţă mai există, spun specialiştii de la Banca Naţională: în a doua jumătate a anului, inflaţia ar putea scădea chiar şi sub pragul de 4 la sută. La scăderea ei contribuie şi faptul că acum cheltuim mai puţini bani pe vacanţe şi ieşiri în oraş. România nu poate visa prea curând nici la adoptarea monedei euro, precum a făcut Bulgaria, de la 1 ianuarie. Totul depinde de măsurile de redresare pregătite de Guvern. "Dacă programul actual funcţionează, în cinci ani vorbim despre zona euro. Dar mai e ceva: a intrat Bulgaria - ce ruşine pentru România. Dar de ce n-au intrat Polonia şi Cehia?", a declarat Mugur Isărescu.
Pe plan extern, ratingul de țară și, implicit, atractivitatea României pentru investitori rămân principalele îngrijorări pentru economiștii băncii centrale.