Ședință importantă pe teme legale
Judecătorii Curții Constituționale a României se reunesc miercuri, 18 februarie 2026, pentru a șasea oară pentru a decide asupra legii pensiilor de serviciu ale magistraților, după cinci amânări consecutive generate de noi documente și solicitări venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit informațiilor de pe site-ul Curții Constituționale, ședința este programată pentru ora 11.00, iar dosarul privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este "în pronunțare". "Este esențial ca decizia noastră să fie bazată pe respectul față de Constituție și față de drepturile fundamentale ale magistraților", a declarat un membru al CCR, sub protecția anonimatului.
În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiție, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor” și ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”.
Deși prezența lui Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii CCR, era incertă datorită concediului său paternal, acesta a participat la ședința anterioară, asigurând astfel cvorumul necesar. Totuși, pentru ședința de miercuri, prezența sa este din nou sub semnul întrebării, având în vedere că nu și-ar fi încheiat concediul.
La ședința de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute și despre solicitarea ICCJ privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, subliniind că legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu respectă principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime. Conform legii, pentru ca deliberările să poată continua, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători constituționali.
La termenul din 16 ianuarie, CCR a amânat pronunțarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse de ICCJ. Aceasta a fost o decizie similară cu cea din 29 decembrie 2025, când cvorumul nu a fost întrunit din cauza absențelor a patru judecători, inclusiv Gheorghe Stan.
Recent, Curtea de Apel București a respins cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiți la CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, dar a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, avocații Președinției solicitând clarificarea unor chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR. Aceste aspecte au fost contestate în instanță de avocata Silvia Uscov.
Într-o scrisoare adresată președintelui CCR, premierul Ilie Bolojan a subliniat că membrii Comisiei Europene consideră că Jalonul 215 nu a fost îndeplinit, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 milioane de euro pentru România. În acest context, președintele ICCJ, Lia Savonea, a afirmat că avertizarea privind pierderea fondurilor europene reprezintă o ingerință în actul de justiție constituțională.
Legea contestată, care a fost adoptată de Guvern în decembrie 2025, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani și introduce o nouă condiție de 35 de ani vechime totală în muncă. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu va fi limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, ceea ce a generat temeri privind discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Criticile venite din partea magistraților subliniază că legea creează o „discriminare evidentă” și că, de fapt, anulează pensiile de serviciu pentru cei care nu îndeplinesc noile condiții. Magistrații susțin că legea va face ca pensiile lor să fie chiar inferioare celor din sistemul public de pensii, afectând astfel siguranța financiară a acestora.
Această situație ridică întrebări serioase cu privire la viitorul sistemului de pensii pentru magistrați și la respectarea standardelor europene în acest domeniu.