Presiuni asupra Curții Constituționale
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să se pronunțe în această săptămână asupra reformei privind pensiile magistraților, după ce instanța a amânat pentru a cincea oară o decizie în acest dosar. Potrivit news.ro, Andronache a subliniat că "CCR trebuie să ia o decizie în această săptămână cu privire la pensiile magistraților". În opinia sa, o nouă tergiversare ar fi „o rușine pentru CCR și o sfidare gravă la adresa românilor”. Deputatul liberal consideră că prelungirea incertitudinii pe acest subiect sensibil riscă să afecteze serios credibilitatea instituției.
Pe 18 februarie 2026, va avea loc un nou termen de pronunțare. Parlamentarul PNL a atras atenția asupra impactului pe care îl poate avea lipsa unei hotărâri cât mai rapidă cu privire la reforma pensiilor magistraților. „Dacă cetățenii ajung la concluzia că CCR e o instituție nefuncțională, acest lucru va afecta încrederea generală a oamenilor în stat”, a transmis Andronache. El a mai adăugat că judecătorii constituționali „trebuie să înțeleagă că se joacă cu legitimitatea arhitecturii instituționale a statului român”.
Presiunea asupra CCR a fost susținută și de Ilie Bolojan, premierul României. Acesta a transmis Siminei Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, o scrisoare în care a evidențiat că România depinde de decizia judecătorilor pentru a putea accesa suma de 231 de milioane de euro din PNRR. În săptămâna trecută, CCR a stabilit un nou termen de pronunțare pentru 18 februarie 2026. Amânarea, cea de-a 5-a, a fost motivată prin necesitatea analizării unor documente suplimentare depuse la dosar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție (ICCJ).
În documentele transmise Curții Constituționale, ICCJ cere ca instanța să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Înalta Curte susține că actuala lege privind pensiile de serviciu ar putea trata discriminatoriu magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari și ar reduce nivelul de siguranță financiară al judecătorilor sub un prag considerat adecvat. Această cerere subliniază complexitatea și sensibilitatea subiectului, având implicații directe asupra statutului magistraților și încrederea publicului în justiție.
Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) pe modificarea unor legi privind pensiile magistraților, după ce instituția a amânat în cinci rânduri pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate. La ședința CCR care începe mâine de la ora 11.00, nu va mai exista o amânare, au declarat surse pentru Digi24.ro. Astfel, judecătorii CCR ar putea decide ori să trimită la Curtea de Justiției a UE solicitarea șefei ÎCCJ Lia Savonea de a se pronunța asupra reformei pensiilor magistraților ori să se pronunțe pe fond asupra sesizării instanței supreme.
Până acum, au apărut mai multe obstacole care au împiedicat pronunțarea Curții. Judecătorul Gheorghe Stan a cerut concediu paternal, însă s-a prezentat la ședința Curții din 11 februarie, în care pronunțarea a fost amânată. Pe 10 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiției a anunțat că a cerut CCR să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe pe reforma pensiilor magistraților. „Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.
Pe 11 februarie, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat pentru Digi24 că, în cazul în care Curtea va da curs solicitării ÎCCJ, o soluție de la CJUE ar urma să vină într-un termen de circa doi ani. El a mai subliniat exemplele din Polonia și Ungaria, care au avut situații similare, subliniind că CJUE a dat dreptate magistraților în ambele cazuri.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: cuantumul pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Această reformă a pensiilor magistraților este crucială nu doar pentru cei din sistemul judiciar, ci și pentru întreaga societate românească, având potențialul de a influența încrederea cetățenilor în justiție și în instituțiile statului.
În concluzie, așteptarea unei decizii rapide de la CCR este esențială pentru restabilirea încrederii în sistemul judiciar și pentru a evita o criză de legitimitate a instituțiilor judiciare din România.