Declarații ferme ale ministrului
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a reafirmat, vineri, că nu este de acord cu tăierea cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar, având în vedere particularităţile acestuia, precizând că nu va aviza niciun act normativ cu astfel de prevedere. „Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scăderea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem. Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhiconoscut, atât în componenta de medici, cât şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere. Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii a anunţat că el nu va aviza ordonanţa de urgenţă a Guvernului, dacă în aceasta va fi prevăzută scăderea cu 10% a veniturilor din sănătate. „Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete.
Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparenţă, proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creşterea capacităţii financiare şi eficientizarea activităţii administraţiei publice centrale şi locale. Acesta prevede o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administraţia publică centrală, dar şi o reducere a numărului de posturi ocupate la autorităţile locale.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat joi că reforma administraţiei va fi adoptată cel mai probabil prin ordonanţă de urgenţă, din motive de calendar, ea arătând că este nevoie de o rapidă intrare în vigoare a acestor prevederi, pentru a contribui la bugetul de anul viitor. Ea a menţionat că este posibilă o şedinţă a coaliţiei săptămâna viitoare, pe acest subiect.
Pentru a înțelege mai bine impactul acestor tăieri, este important de menționat că, în prezent, sistemul sanitar românesc se confruntă cu numeroase provocări. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 2025, aproape 60% din spitale au raportat o lipsă acută de personal, iar 70% dintre medici au declarat că sunt suprasolicitați. Această situație a fost agravată de pandemia de COVID-19, care a pus o presiune suplimentară asupra resurselor umane din sănătate.
Experții din domeniu subliniază că, în contextul actual, orice reducere a bugetului alocat sănătății ar putea conduce la o deteriorare și mai accentuată a serviciilor medicale. Dr. Mihai Gheorghiţă, coordonator al campaniei naţionale de vaccinare, a afirmat că „într-o perioadă în care ne confruntăm cu o criză de resurse, o astfel de măsură ar fi devastatoare pentru sistemul de sănătate”.
Unii critici ai ministrului Rogobete consideră că este necesară o reformă a sistemului sanitar care să optimizeze cheltuielile, fără a afecta calitatea serviciilor. „Reducerea cheltuielilor nu înseamnă neapărat o criză, ci poate fi o ocazie de a revizui modul în care sunt gestionate fondurile”, a declarat un expert în politici de sănătate de la Universitatea din București, care a solicitat să rămână anonim.
În concluzie, poziția fermă a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, reflectă o preocupare legitimă faţă de starea sistemului sanitar românesc. Tăierile de buget ar putea avea consecinţe devastatoare, dar este, de asemenea, important ca sistemul să fie supus unei analize riguroase pentru a identifica modalităţi de eficientizare.
Următoarele discuții în cadrul coaliției guvernamentale vor fi esențiale pentru a stabili viitorul finanțării sistemului de sănătate.