Declarații controversate
Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București (CAB), a declarat în cadrul emisiunii OFF The Record, difuzată de MEDIAFAX, că referendumul propus în justiție reprezintă un demers „exclusiv politic”. "Nu știu dacă judecătorii vor participa. Mă întreb care este rolul nostru în acest joc, care este exclusiv politic și pentru capitalizare politică. Când scoți din conduita unui om responsabilitatea și îl duci în anonimat, nu poți obține o radiografie a unui sistem. În acest context, nu știu la ce folosește și cui folosește, de aceea este foarte important ca fiecare judecător să se gândească ce căutăm în acest joc", a afirmat Arsenie.
Criticile sale se îndreaptă către natura demersului, pe care îl consideră un joc politic, și subliniază că judecătorii trebuie să-și mențină responsabilitatea față de lege. "Din respect pentru funcția prezidențială, poate unii judecători vor da curs referendumului, dar noi, în virtutea obligației noastre de a veghea la respectarea legii, nu știm cum am putea să dăm curs acestui demers", a adăugat Liana Arsenie.
Pe de altă parte, întrebările legate de scopul acestui referendum persistă. "Nu știu care sunt calculele. Nu sunt specializată în acest domeniu al jocului politic. Un stat democratic nu poate funcționa în această modalitate", a concluzionat șefa CAB.
Într-un alt context, Liana Arsenie a abordat tema pensiilor magistraților, afirmând că acestea sunt o componentă esențială a statutului magistratului, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. "Statul trebuie să asigure magistratului un nivel al pensiei cât mai aproape de salariu", a subliniat ea, făcând referire la ultima hotărâre din iunie 2025. Aceste declarații au loc într-un moment în care România se confruntă cu recesiune tehnică, iar tema pensiilor magistraților este intens discutată, având în vedere cinci amânări ale Curții Constituționale (CCR) pe această temă.
Întrebată despre percepția publică referitoare la pensiile magistraților, Arsenie a menționat că responsabilitatea pentru situația economică nu poate fi pusă în sarcina lor. "Am mai spus-o, pare că poporul român trăiește sub acea karma a caprei vecinului", a adăugat ea, referindu-se la tendința de a dori reducerea veniturilor altora în locul creșterii generale a nivelului de trai.
"Politicienii care promit îmbunătățirea nivelului de trai ar trebui să ia măsuri pentru a crește nivelul de trai al populației. Nu este o soluție să sărăcim cu toții", a spus judecătoarea.
Tema pensiilor magistratilor este legată de reforma asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde modificările în regimul pensiilor magistratilor reprezintă un jalon important pentru deblocarea fondurilor europene. Liana Arsenie a calificat demersul premierului de a trimite un document către CCR, invocând riscul pierderii banilor din PNRR dacă legea nu este modificată, drept o formă de „presiune”.
În prezent, CCR analizează constituționalitatea modificărilor legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, o situație a cărei soluționare a fost amânată de mai multe ori. Arsenie a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat sesizarea CJUE pentru a verifica dacă modificările legislative propuse respectă standardele europene privind independența justiției. "Este un mecanism legitim și justificat. Trebuie să apelăm la Curtea Europeană de Justiție de fiecare dată și să nu fim selectivi", a declarat președinta CAB.
Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților include creșterea treptată a vârstei de pensionare, majorarea vechimii necesare și plafonarea cuantumului pensiei raportat la venitul din activitate. Modificările sunt parte a angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană, în cadrul PNRR.
Susținătorii reformei invocă echitatea bugetară, în timp ce unii membri ai sistemului judiciar avertizează că schimbările bruște pot afecta independența justiției și stabilitatea resursei umane din instanțe.