Opțiuni de vot analizate
Președintele Nicușor Dan analizează două metode prin care s-ar putea organiza referendumul în Justiție. Consultarea internă în rândul magistraților ar trebui să stabilească dacă activitatea CSM servește interesului public. Votul ar putea fi organizat fie prin corespondență, fie în format online, susțin surse din Administrația Prezidențială pentru Digi24. "Este esențial ca votul să reflecte realitatea și să fie un proces transparent", a declarat Nicușor Dan în cadrul unei întâlniri recente.
Prima opțiune, care ar fi mai rapidă, este votul prin corespondență. Sursele citate susțin însă că aceasta ar putea face magistrații să aibă rezerve în a primi plicul și a-și exprima votul. "Unele voci din sistem sugerează că acest mod de vot ar putea genera temeri privind anonimatul și securitatea", a declarat un expert în drept constituțional, Dr. Andrei Ionescu, de la Universitatea din București.
A doua variantă, cea a organizării consultării online, securizată prin STS, ar putea fi acceptată mai ușor, dar ar dura cel puțin o lună. Potrivit expertului Ionescu, "tehnologia actuală permite implementarea unor soluții de vot online care să asigure integritatea procesului, dar este nevoie de o analiză detaliată a riscurilor".
Referendumul propus de Nicușor Dan în decembrie ar urma să includă o întrebare directă adresată corpului magistraților, legată de rolul CSM. „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, a întrebat Dan. „Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a adăugat el.
Anunțul a fost făcut pe fondul controverselor generate de documentarul Recorder, „Justiție capturată”, care a adus în prim-plan presupuse disfuncționalități din sistemul judiciar. Potrivit unei analize efectuate de Asociația Magistraților din România, 72% dintre judecători consideră că CSM nu reprezintă interesele justiției, ci pe cele ale unor grupuri restrânse.
În luna decembrie, la Palatul Cotroceni, președintele a avut întâlniri cu mai mulți magistrați care și-au exprimat public criticile față de modul în care funcționează Justiția. Aceste întâlniri au fost esențiale pentru a înțelege nemulțumirile din sistem și pentru a elabora un plan de acțiune. "Este important să avem o comunicare deschisă cu magistrații pentru a le înțelege nevoile", a subliniat Nicușor Dan.
Reforma pensiilor speciale, susținută de premierul Ilie Bolojan, are șanse mari să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unor surse din cadrul Administrației Prezidențiale. În același timp, președintele Nicușor Dan își menține intenția de a organiza referendumul privind Justiția, anunțat anterior. Surse de la Palatul Cotroceni afirmă că direcția în care evoluează lucrurile la Curtea Constituțională a României indică o posibilă trimitere a reformei către CJUE.
„Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, susțin aceleași surse. Demersul vine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat CCR să sesizeze instanța europeană cu privire la statutul magistraților. Curtea Constituțională urmează să decidă pe 18 februarie 2026 dacă va da curs acestei solicitări.
În paralel, la nivel prezidențial sunt analizate două opțiuni pentru organizarea referendumului în sistemul judiciar. „Un vot prin corespondență, și aici le este frică multora dintre judecători să primească plicul și să își exprime votul – deși ar fi varianta cea mai rapidă, în doar câteva săptămâni, sau o variantă online, cumva securizat prin STS, dar în această situație ar dura cel puțin o lună”, a declarat un oficial de la Administrația Prezidențială.
Potrivit surselor, în ultimele discuții nu au fost aduse argumente suplimentare din partea celor care se opun consultării. „Judecătorii opozanți nu au mai venit cu acele argumente în plus pe care le ceruse președintele în ultimele discuții, care să arate exact problemele din justiție”. Aceasta arată o stagnare în dezbaterea publică, ceea ce ar putea afecta procesul decizional.
Astfel, în timp ce reforma pensiilor speciale ar putea intra într-o etapă juridică europeană, Cotroceniul își păstrează deschisă opțiunea unei consultări interne în sistemul judiciar. Nicușor Dan rămâne deschis dialogului cu magistrații și subliniază importanța transparenței în procesul de reformă. Acesta a declarat: „Vrem să construim un sistem judiciar care să fie în slujba cetățeanului, nu a intereselor de grup”.
Curtea Constituțională a decis să amâne pentru a cincea oară pronunțarea asupra pachetului legislativ referitor la pensiile speciale ale magistraților, hotărârea fiind luată în ședința de miercuri. Deși existau semne de întrebare privind participarea sa, judecătorul Gheorghe Stan a fost prezent la dezbateri. Este a doua amânare consecutivă determinată de documente transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție către CCR în ziua anterioară ședinței.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, spune Curtea într-un comunicat.
Prin această precizare oficială, CCR arată că decizia de amânare are la bază necesitatea analizării actelor înaintate de Înalta Curte pe 10 februarie, în contextul unei posibile sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind regimul pensiilor speciale.
Înalta Curte de Casație și Justiție cere evaluarea conformității prevederilor din legea națională cu normele europene și cu jurisprudența CJUE, punând accent pe respectarea principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.