Organizarea, nu finanțarea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026. Potrivit acestuia, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat. „Organizarea este problema, nu finanțarea”, a declarat ministrul Rogobete.
În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, ministrul a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală. Conform datelor oficiale, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a crescut semnificativ, aproape dublându-se în ultimii patru ani, de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025. El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială.
„Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a subliniat ministrul. De asemenea, un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. „Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat”, a adăugat el.
În privința accesului la tratamente moderne, ministrul a menționat că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți. De asemenea, întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, Rogobete a reiterat că „organizarea este problema, nu finanțarea”.
El a subliniat complexitatea sistemului de sănătate, comparându-l cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință. „Sistemul de sănătate are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este”, a explicat ministrul.
Orice măsură abruptă sau care nu calculează toate aceste elemente poate crea haos în sistemul sanitar, iar acest haos se reflectă asupra pacienților. Ministrul a menționat că este nevoie de o abordare atentă și bine gândită pentru a evita dezechilibrele în sistemul sanitar. Această poziție este susținută și de experți din domeniu, care consideră că organizarea eficientă a resurselor este esențială pentru asigurarea unui sistem de sănătate funcțional și de calitate.
În concluzie, declarațiile lui Alexandru Rogobete subliniază necesitatea unei revizuiri a modului în care este organizat sistemul sanitar din România. Investițiile în infrastructură și prevenție sunt priorități, dar fără o organizare adecvată, aceste măsuri riscă să fie ineficiente.
Următorii pași includ continuarea dialogului cu specialiștii și implementarea unor soluții care să adreseze problemele de organizare și gestionare a resurselor în sistemul de sănătate.