Clarificări juridice necesare
Curtea de Apel București a admis marți, 10 februarie 2026, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de Președintele României, prin Administrația Prezidențială, ridicând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale care definesc sintagma „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Potrivit unei declarații a președintelui instanței, această sesizare este esențială pentru a clarifica termenii juridici care influențează criteriile de selecție a judecătorilor constituționali.
Practic, judecătorii au trimis la CCR întrebarea privind interpretarea termenilor care stabilesc condițiile de vechime pentru judecători, punând astfel Curtea Constituțională (din care face parte și Dacian Dragoș) să clarifice exact ce tip de activitate juridică sau didactică poate fi luată în calcul. Acest demers vizează chiar judecătorul a cărui numire este contestată. De asemenea, instanța a respins toate excepțiile invocate de părți, considerând că cererea de suspendare a decretului de numire este nefondată, lăsând pronunțarea finală pe fondul cauzei pentru termenul următor.
Soluția pe scurt a instanței a fost că admite cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de pârâtul Președintele României, prin Administrația Prezidențială. Curtea a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Instanța a decis că termenul „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăți de drept, și nu și activitatea de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăți, iar pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcțiile de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, fără a lua în considerare activitățile de cercetare.
Update-ul de la ora 15.47 relevă că instanța a trecut la judecarea fondului cererii. Avocata lui Dacian Dragoș a subliniat că acesta coordonează doctorate la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, un aspect pe care Silvia Uscov, avocata contestatoare, l-ar fi omis. Uscov a continuat să susțină că Dragoș ar trebui să predea exclusiv la facultăți de drept și că activitatea sa juridică nu ar trebui inclusă în calculul vechimii.
La ședința din 10 februarie, instanța a respins cererea de conexare a cauzelor, menținând judecarea separată a dosarelor, și a confirmat competența sa de a judeca acest caz, respingând excepțiile invocate de apărare. Aceasta a fost o decizie importantă, având în vedere că există o serie de precedent în care desemnările la CCR au fost contestate în instanțele de contencios administrativ.
În ceea ce privește vechimea lui Dacian Dragoș, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a afirmat că acesta este angajat al instituției din 2002 și a parcurs toate etapele carierei universitare. În contrast, Silvia Uscov a susținut că Dragoș și Mihai Busuioc, alt judecător contestat, nu îndeplinesc condiția legală de vechime de 18 ani în domeniul juridic.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, în eventualitatea suspendării decretului de numire, Curtea Constituțională nu va rămâne fără judecător și că o nouă numire ar putea fi efectuată rapid. Dacian Dragoș a declarat că nu vede temei legal pentru suspendarea sa și a calificat contestațiile drept dispute politice. De asemenea, el a subliniat că o eventuală schimbare nu ar reprezenta un eșec profesional.
Decizia Curții de Apel București de a sesiza CCR este semnificativă, având potențialul de a clarifica normele legale care reglementează numirile la Curtea Constituțională. Această clarificare ar putea influența nu doar cazurile actuale, ci și procedurile viitoare de selecție a judecătorilor constituționali.
În concluzie, procesul continuă să se desfășoare, iar implicațiile acestei decizii vor fi resimțite pe termen lung în cadrul sistemului judiciar românesc.
Următoarele ședințe vor determina dacă Dacian Dragoș va rămâne judecător constituțional sau dacă va fi nevoit să părăsească această funcție, în funcție de decizia Curții Constituționale referitoare la criteriile de vechime.