Decizie recentă în reorganizare
Curtea de Apel București a respins, marți, 10 februarie 2026, cererea angajaților Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a suspenda ordinul prin care salariile le-au fost reduse cu 30%. Instanța a considerat că solicitarea este neîntemeiată, iar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.„Instanța a analizat toate aspectele legate de legalitatea ordinului și a decis că nu există motive suficiente pentru a suspenda măsurile de reorganizare”, a declarat un reprezentant al Curții de Apel București. Această hotărâre face parte dintr-un context mai larg al reorganizării instituțiilor publice, care a stârnit controverse în rândul angajaților.
Reorganizarea ASF, care include reduceri de posturi și diminuări salariale, a fost impusă prin Legea 145/2025, având ca scop eficientizarea activității autorităților administrative autonome. Potrivit raportului oficial al ASF din ianuarie 2026, se estimează că această reorganizare va duce la o economisire de aproximativ 15 milioane de lei anual, dar a generat nemulțumiri în rândul angajaților.
Într-un alt caz, Curtea de Apel București a soluționat recent o cerere similară din partea angajaților Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care a fost respinsă, în timp ce o cerere similară din partea angajaților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost admisă. Această discrepanță în deciziile instanței a dus la confuzie și a ridicat întrebări cu privire la aplicarea uniformă a legislației.
Conform datelor oficiale, în 2025, salariile angajaților ASF au fost reduse cu 30% în urma aplicării unor măsuri de austeritate. De asemenea, se estimează că numărul angajaților va fi redus cu 20% în cadrul reorganizării. Criticii acestor măsuri susțin că reducerea salariilor va afecta nu doar moralul angajaților, ci și calitatea serviciilor oferite de ASF.
„Deciziile de reorganizare trebuie să fie bine fundamentate și să nu afecteze capacitatea instituției de a funcționa”, a declarat Iulia Bălănescu, expert în politici publice la Institutul pentru Politici Publice. Aceasta a adăugat că este esențial ca angajații să fie consultați în astfel de procese de schimbare.
În context european, mai multe state membre au implementat măsuri similare de reorganizare în sectorul public, dar reacțiile au fost variate. De exemplu, în Germania, angajații au avut succes în contestarea unor reduceri salariale prin acțiuni legale, ceea ce a dus la revizuirea unor măsuri impuse de guvern. Comparativ, în România, instanțele par să fie mai reticente în a anula măsurile de reorganizare, ceea ce poate crea un precedent îngrijorător.
Reacțiile din partea angajaților ASF au fost de indignare, mulți dintre ei considerând că măsurile impuse sunt disproporționate. „Ne simțim trădați de către instituție, care ar trebui să ne protejeze drepturile”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Uniunea Sindicatelor ASF a anunțat că va continua să lupte împotriva acestor măsuri și să facă apel la justiție.
Conform unei analize a Asociației pentru Drepturile Angajaților, 2025 a fost un an dificil pentru sectorul public din România, cu numeroase restructurări și reduceri de personal care au afectat peste 10.000 de angajați. Așadar, decizia Curții de Apel București de a respinge cererea angajaților ASF este doar un capitol dintr-o poveste mai amplă, care va necesita o monitorizare atentă și reacții adecvate din partea autorităților.
În concluzie, situația angajaților ASF rămâne incertă, iar impactul măsurilor de reorganizare va fi resimțit pe termen lung. Este crucial ca autoritățile să reexamineze aceste decizii și să asigure un dialog deschis cu angajații pentru a preveni conflicte și nemulțumiri viitoare.
Următoarele zile vor fi decisive, iar recursul împotriva deciziei curente ar putea schimba direcția acestei situații delicate.