Reduceri salariale și procese în instanță
Curtea de Apel București a respins cererea angajaților Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind suspendarea ordinului prin care salariile acestora au fost reduse cu 30%. Decizia instanței a fost pronunțată pe 10 februarie 2026, în cadrul unui proces în care 153 de angajați ASF au contestat hotărârea 74 din data de 24 decembrie 2025. „Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, se arată în minuta publicată pe portalul instanței.
În urma acestei decizii, angajații ASF se află într-o situație incertă, dat fiind că o a doua cerere a fost depusă la Curtea de Apel București pe 28 ianuarie 2026, de alți 91 de angajați care solicită același lucru. Această cerere urmează a fi judecată pe 25 februarie 2026. În paralel, zeci de angajați ASF au inițiat procese la Tribunalul București, unde au fost înregistrate peste 80 de dosare, majoritatea având ca obiect anularea actului administrativ prin care li s-au modificat unilateral contractele de muncă.
Potrivit datelor comunicate de ASF la solicitarea HotNews.ro, implementarea Legii nr. 145/2025 a dus la scăderea salariului minim în cadrul instituției sub 1.000 de euro. Astfel, după reducerea cu 30% aplicată salariilor, nivelurile salariale au fost stabilite la 4.097 lei pentru salariul minim net, 9.500 lei pentru salariul mediu net și 27.000 lei pentru salariul maxim net al directorilor. De asemenea, indemnizația netă lunară a președintelui ASF, Alexandru Petrescu, a scăzut de la 62.844 de lei (peste 12.500 de euro) la 43.991 de lei (aproximativ 8.800 de euro), iar salariul prim vicepreședintelui, Gabriel Ioan Avrămescu, a fost redus de la 58.142 de lei (peste 11.600 de euro) la 40.699 de lei (peste 8.100 de euro).
Reforma salarială a condus la desființarea a 75 de posturi din cele 544 existente la ASF, dintre care 33 erau ocupate. Această măsură a fost parte a unei reforme mai ample inițiate de Guvernul Bolojan, care a avut ca scop reducerea cheltuielilor în sectorul public. Anterior acestei reforme, ASF, ANRE și ANCOM au fost cunoscute ca având cele mai mari salarii din sectorul public românesc, iar finanțarea acestora provine din taxe impuse pe serviciile pe care le reglementează.
Primele contestări au venit din partea angajaților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care, pe 24 decembrie 2025, au solicitat și ei suspendarea deciziei de reducere a salariilor. Instanța a dat câștig de cauză angajaților ASF pe 30 decembrie 2025, suspendând hotărârea, însă decizia nu a fost definitivă și a fost executorie.
De asemenea, angajații Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au contestat, pe 8 ianuarie 2026, o măsură similară de reducere a salariilor cu 30% și disponibilizarea a 14 angajați. Instanța a respins cererea acestora pe 29 ianuarie 2026, iar decizia nu este definitivă. Aceste evoluții arată o tensiune crescândă în rândul angajaților din sectorul public, care contestă măsurile de austeritate implementate de guvern.
În concluzie, situația angajaților ASF și a altor autorități de reglementare din România este complicată, având în vedere că procesele continuă în instanță. Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru clarificarea statutului salarial al acestor angajați, în timp ce guvernul își continuă reforma.
Aceste evenimente subliniază necesitatea unei analize atente a impactului pe termen lung al acestor reduceri salariale și a modului în care acestea vor influența eficiența instituțiilor publice și încrederea cetățenilor în acestea.