Blocajul continuă
Judecătorii Curții Constituționale a României se reunesc, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 10.00, pentru a discuta, pentru a patra oară, dacă este sau nu constituțională legea adoptată de Guvernul Bolojan care modifică pensiile magistraților. Surse din instituție spun, însă, pentru HotNews că urmează o nouă amânare. Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi de la CCR figurează un singur punct, cel referitor la pensiile magistraților. Surse din cadrul Curții Constituționale spun, însă, că nu va fi vreun deznodământ. „Va fi o nouă amânare”, au declarat, pentru HotNews, înaintea ședinței de vineri, surse din CCR.
Ședința de astăzi a CCR este a patra când instituția se reunește în încercarea de a da o decizie privind proiectul care modifică pensiile magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a contestat proiectul Guvernului imediat după adoptarea de către Parlament, la începutul lunii decembrie. La prima ședință CCR, din 10 decembrie, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
„Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei Curții. Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, explica atunci Tudorel Toader, fost judecător la CCR, într-un dialog cu HotNews. În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc. Surse din CCR au explicat pentru HotNews că regulamentul instituției prevede că în momentul luării unei decizii pe un anumit subiect – de constituționalitate sau neconstituționalitate – trebuie să fie prezenți toți judecătorii care au participat la deliberări.
În cazul acestui proiect de lege, la deliberări au participat toți cei nouă judecători. Așadar, pentru a fi luată o decizie, este nevoie de participarea tuturor celor nouă la ședință, conform acelorași surse. După ce au boicotat ultima ședință a CCR, cei patru judecători constituționali au transmis un comunicat comun în care au susținut că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.
Stan, Licu, Busuoic și Deliorga au mai spus că „participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional”. În același comunicat, cei patru judecători spuneau că motivul pentru care au vrut o amânare a unei decizii a fost pentru că au cerut „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus, joi, 15 ianuarie, pentru HotNews, că Executivul nu a primit nicio astfel de cerere de la CCR de la data ultimei ședințe, adică din 29 decembrie 2025. După declarațiile celor patru judecători, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a afirmat că acest studiu nu este obligatoriu. „Pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a spus Simina Tănăsescu, într-o declarație de presă, făcută pe 29 decembrie, la sediul CCR.
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
În textul legii se precizează că aceasta se aplică de la 1 ianuarie 2026, dar, având în vedere că acest lucru nu mai este posibil, dată fiind întârzierea unei decizii din partea CCR, această precizare va trebui să fie modificată de Parlament, înainte de promulgare. De acest proiect depind și 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Surse guvernamentale au explicat în luna decembrie pentru HotNews că încă sunt șanse ca România să primească banii din PNRR sau măcar o parte din această sumă, însă condiția este ca proiectul de reformă a pensiilor magistraților să fie adoptat până pe 28 ianuarie 2026, la două luni de când a expirat termenul inițial dat României.