Rogobete: Salariile medicilor și timpul de lucru

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a stârnit controverse prin afirmațiile legate de programul de lucru al medicilor, evidențiind diferențele între munca în spitalele publice și cea din clinici private. Critici din partea comunității medicale subliniază complexitatea situației și nevoia de reforme în sistemul de sănătate, inclusiv în ceea ce privește salarizarea și condițiile de muncă ale medicilor.

EN

Brief

Health Minister Alexandru Rogobete sparked controversy by claiming that doctors can't complain about public salaries while working more hours in private clinics. Medical professionals criticized this view, highlighting the complexity of their contracts and the arduous nature of on-call shifts, often exceeding 30 hours.

Rogobete: Salariile medicilor și timpul de lucru
Sursa foto: evz.ro

Controverse în sistemul medical

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a generat controverse prin afirmațiile sale legate de programul de lucru al medicilor din spitalele publice. Într-un interviu difuzat recent, el a declarat că nu este corect ca medicii să se plângă de salariile din sistemul public, în condițiile în care aceștia petrec mai mult timp lucrând în sectorul privat. „Nu poți să spui că ești plătit prost de către statul român, când tu la spitalul public stai trei ore pe zi și restul de 10 ore le stai în cabinetul privat”, a afirmat ministrul. Această declarație a stârnit reacții vehemente din partea comunității medicale, care susține că situația este mai complexă decât sugerează oficialul.

Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, aproximativ 60% din medicii din România lucrează simultan în cadrul sistemului public și în clinici private, ceea ce ridică întrebări despre impactul asupra calității îngrijirii pacienților. Paul Ichim, medic la Spitalul Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei din Galați, a explicat că, în realitate, medicii au două contracte: unul pentru activitatea de bază și altul pentru gărzi, iar orele suplimentare sunt plătite la aproximativ 60% din tariful normal.

„Din câte știu, există de fapt două contracte pe medic, unul normal pe fișa postului și unul separat pentru gărzi, cu ore suplimentare”, a scris Ichim pe Facebook. Aceasta subliniază complexitatea sistemului și modul în care salariile și condițiile de muncă sunt structurate. Ministrul a recunoscut că epuizarea este o problemă reală, dar a adăugat că „există și multă ipocrizie în anumite locuri” și că situația trebuie tratată cu echilibru.

Un alt aspect important este timpul petrecut de medici în gărzi. Toni Popescu, chirurg la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București, a afirmat că gărzi de 30 de ore sunt o realitate frecventă, ceea ce reprezintă o presiune enormă asupra personalului medical. „Toată lumea spune 24 de ore, 18 ore. Nu. Sunt 30 de ore. 30 de ore în care medicul nu pleacă din spital. Ceea ce este inuman”, a declarat Popescu la Europa FM.

Critica adusă de medicii din sistemul public se concentrează și asupra modului în care sunt compensate gărzi. Potrivit acestora, orele de gardă ar trebui să fie plătite conform legii actuale, iar orice propunere de tarif fix nu ar face decât să agraveze situația. „Noi luptăm ca garda să fie plătită conform legii actuale. Orele de gardă trebuie calculate la salariul în plată”, a subliniat Popescu.

Această dispută evidențiază tensiunea dintre sectorul public și cel privat în sistemul de sănătate din România. De asemenea, subliniază necesitatea de a aborda problemele structurale ale sistemului de sănătate, inclusiv salarizarea și condițiile de muncă ale medicilor. Ministrul a anunțat că va lua măsuri legislative pentru a aborda aceste probleme, dar rămâne de văzut cum vor fi implementate acestea și ce impact vor avea asupra angajaților din domeniu.

În concluzie, dezbaterea privind salariile și programul de lucru al medicilor din România este complexă și necesită o abordare echilibrată pentru a găsi soluții viabile. Este esențial ca autoritățile să asculte atât vocea medicilor, cât și a pacienților pentru a îmbunătăți sistemul de sănătate.

Următoarele măsuri legislative și raportul corpului de control din Constanța vor fi cruciale în determinarea direcției viitoare a politicilor de sănătate publică în România.