:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/scandal-la-ccr--judecatorii-pusi-de-psd-care-au-blocat-decizia-privind-pensiile-speciale-o-acuza-pe-sefa-ccr-simina-tanasescu.jpg)
Conflict privind pensiile speciale
Curtea Constituțională a României (CCR) a fost zguduită de un scandal fără precedent în ultimele zile, în care cei patru judecători numiți de PSD au refuzat să participe la ședințele dedicate deciziilor privind pensiile speciale. Pe 28 decembrie 2025, aceștia au părăsit sala, iar pe 29 decembrie nu s-au prezentat la ședința programată. Conform unei declarații oficiale, aceștia au denunțat procedurile rapide și incomplecte prin care președinta CCR, Simina Tănăsescu, a gestionat cazul. "Este un fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale", au afirmat judecătorii, care au subliniat că respectarea regulilor este esențială pentru credibilitatea instituției.
Pe 5 decembrie, a fost înregistrată sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea pensiilor de serviciu, iar termenul de judecată a fost stabilit pentru doar cinci zile mai târziu. Această rapiditate a stârnit îngrijorări în rândul judecătorilor, care susțin că raportul prezentat de Tănăsescu a fost incomplet. De asemenea, aceștia au cerut amânarea procesului, având în vedere că legea în discuție ar abroga drepturi consolidate de-a lungul timpului prin jurisprudență.
Judecătorii PSD - Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan - au acuzat conducerea CCR de lipsă de transparență și de ignorarea solicitărilor lor. Aceștia au subliniat că absența lor de la ședințele din 28 și 29 decembrie nu a fost un blocaj, ci o acțiune menită să protejeze integritatea procesului juridic.
"Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri neconforme", au afirmat judecătorii, insistând că respectarea legii este o garanție a corectitudinii deciziilor. Aceștia au cerut un studiu de impact pentru a evalua efectele modificărilor propuse de Guvernul Bolojan, dar președinta CCR a declarat că studiile de impact nu sunt relevante pentru analiza constituționalității legilor.
Conflictul a fost amplificat de faptul că decizia Guvernului de a modifica pensiile speciale a generat proteste și amenințări din partea magistraților. De exemplu, procurorul general, Alex Florența, a avertizat că reforma va duce la o degradare a calității justiției. Între timp, CCR a amânat pronunțarea pentru 16 ianuarie 2026, lăsând viitorul pensiilor speciale în suspensie.
Această situație subliniază tensiunile dintre puterea judecătorească și cea executivă, având în vedere că modificările legislative sunt esențiale pentru obținerea fondurilor europene din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene progresele făcute pentru respectarea jalonului 215 legat de pensiile speciale, dar răspunsul Comisiei nu va fi dat decât în februarie 2026. De asemenea, este important de menționat că CCR este compusă din nouă judecători, numiți pe criterii politice, ceea ce ridică întrebări despre independența justiției.
Analizând acest scandal, se conturează o imagine complexă a justiției românești, în care influențele politice și procedurile interne sunt adesea contestate, iar legitimitatea instituțiilor rămâne un subiect de dezbatere publică intensă.
Judecătorii au subliniat importanța timpului necesar pentru reflecție și dezbatere în astfel de cazuri, argumentând că acest lucru este esențial pentru buna funcționare a statului de drept.