Critici asupra deficitului bugetar
Publicarea execuției bugetare la 11 luni a reaprins disputa politică pe tema finanțelor publice. Deputatul PSD Adrian Câciu susține că datele oficiale făcute publice de Ministerul Finanțelor contrazic discursul din vară și toamnă privind o deteriorare severă a bugetului și existența unor „facturi ascunse” care ar fi împins deficitul spre praguri de 10–11% din PIB.
Într-o postare amplă pe Facebook, fostul ministru afirmă că deficitul de 6,4% din PIB raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie demontează scenariile lansate în lunile iulie–septembrie. În opinia sa, dacă aceste avertismente ar fi fost reale, după rectificarea bugetară care a majorat ținta anuală de deficit de la 7% la 8,4%, nivelul deficitului ar fi trebuit să crească accelerat încă din octombrie.
Deputatul PSD acuză direct autorii acelor mesaje că ar fi creat artificial o stare de panică, vorbind despre „incapacitate de plată”, retrogradarea ratingului de țară și suspendarea fondurilor europene.
Potrivit calculelor prezentate de fostul ministru, dintr-un deficit total de aproximativ 121,8 miliarde de lei la 11 luni, nu mai puțin de 108,4 miliarde de lei ar reprezenta cheltuieli de investiții. Câciu susține că acest nivel echivalează cu aproape 89% din deficit și depășește semnificativ deficitul primar, estimat la 3,83% din PIB. Investițiile, spune el, ar ajunge la 5,7% din PIB, ceea ce ar indica o cu totul altă imagine față de cea a unui derapaj fiscal necontrolat.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă, la rândul lor, o accelerare a investițiilor în 2025, atât din fonduri naționale, cât și din bani europeni, concomitent cu o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 13% față de perioada similară din 2024. În același timp, deficitul ca pondere în PIB este mai redus decât anul anterior.
Pornind de la aceste cifre, Adrian Câciu ridică semne de întrebare legate de deciziile de politică fiscală din a doua parte a anului. El afirmă că, pe baza execuției la 11 luni, deficitul anual ar fi putut fi închis în jurul nivelului de 7% prevăzut inițial în legea bugetului. În acest context, fostul ministru întreabă de ce a fost menținută ținta de 8,4% la rectificările bugetare și dacă majorarea TVA a fost cu adevărat necesară.
Fostul ministru subliniază că structura deficitului bugetar infirmă teza unui derapaj fiscal necontrolat. Potrivit acestuia, din totalul de aproximativ 121,8 miliarde de lei deficit la 11 luni, 108,4 miliarde de lei reprezintă cheltuieli de investiții. „Adică 89% din deficit”, notează Câciu, adăugând că suma este „cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar”, definit ca deficitul public minus cheltuielile cu dobânzile.
El subliniază că deficitul primar ar fi de 3,83% din PIB, în timp ce investițiile ar ajunge la 5,7% din PIB. „Practic, investițiile, ca valoare, sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”, arată fostul ministru, care consideră că aceste cifre arată o cu totul altă realitate decât cea descrisă în discursul public din lunile anterioare.
În execuția bugetară comunicată de Ministerul Finanțelor, creșterea veniturilor din TVA este pusă inclusiv pe seama modificărilor de cote operate în 2025, dar și pe evoluția consumului și pe îmbunătățirea colectării. Guvernul a justificat majorarea plafonului de deficit prin presiunea cheltuielilor sociale și a costurilor cu dobânzile, într-un context economic și geopolitic dificil.
Adrian Câciu ridică și problema ratingului de țară, afirmând că, „deși te lauzi că ai luat măsuri bune de consolidare, agențiile de rating îți mențin, la unison, perspectiva negativă a ratingului de țară”. El amintește că „singura perioadă din ultimii cinci ani când România a avut perspectiva stabilă la toate cele trei agenții de rating a fost 2022–octombrie 2024”.
În finalul postării, fostul ministru face referire la criticile formulate în trecut de Consiliul Fiscal la adresa justificării deficitului prin nivelul ridicat al investițiilor. „Bănuiesc că, acum, când investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu ne mai spune că e o «tâmpenie» să motivezi deficitul că faci investiții. Acum e bine, că nu mai conduce PSD guvernul sau Ministerul de Finanțe”, scrie Câciu, cu o notă ironică.
„Concluzia mea este că nu trebuia crescut TVA-ul, iar datele execuției bugetare confirmă ce spun: ajustarea se face pe alte elemente”, își încheie deputatul PSD mesajul.