Asigurări privind salariile militarilor
Radu Miruță, noul ministru al Apărării Naționale, a anunțat că a solicitat, pentru anul 2026, o majorare a bugetului ministerului, având în vedere contextul de securitate din regiune. Într-o intervenție telefonică la B1 TV, Miruță a subliniat importanța securității naționale, afirmând: "Degeaba ai școli, ai un mediu economic dezvoltat dacă nu ai securitate."
Potrivit datelor oficiale, bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru 2025 a fost stabilit la 2,3% din PIB. Miruță a declarat că propunerea pentru 2026 este o creștere la 2,7% din PIB, subliniind că, în contextul actual, este esențial ca România să investească în apărare. "Avem un război la graniță, avem o efervescență în toată lumea cu creșterea capacităților de apărare. Nu este sănătos să reducem cheltuielile în acest domeniu," a adăugat el.
Ministrul a abordat și problema salariilor în rândul personalului militar, asigurând că acestea nu vor scădea. "Conform estimărilor mele, Ministerul Apărării va contribui la reducerea națională a cheltuielilor, dar într-un procent mai mic, datorită creșterii vârstei de pensionare," a explicat Miruță. Această măsură ar putea ajuta la menținerea salariilor, fără a afecta negativ capacitatea operațională a Armatei Române.
În 2025, MApN a avut un buget total de aproximativ 18 miliarde lei, conform Ministerului Finanțelor Publice, iar majorarea propusă ar aduce un plus semnificativ pentru capacitățile de apărare. Experți din domeniul securității, precum generalul (r) Ion Petrescu, consideră că această creștere este justificată, având în vedere amenințările externe și nevoia de modernizare a echipamentelor militare.
Impactul acestei decizii va fi resimțit nu doar la nivel central, ci și în regiunile cu baze militare importante, cum ar fi Constanța și Craiova, unde infrastructura și resursele umane sunt esențiale pentru operarea efectivă a forțelor armate.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România are un buget de apărare relativ mic, având în vedere că multe țări din regiune, precum Polonia și țările baltice, au investit masiv în modernizarea forțelor armate în urma tensiunilor geopolitice recente. De exemplu, Polonia a alocat 3% din PIB pentru apărare în 2025, conform raportului Eurostat.
Criticii propunerii de majorare a bugetului susțin că aceste resurse ar putea fi direcționate și către alte domenii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația. Ei argumentează că, deși securitatea este crucială, este la fel de important să se investească în calitatea vieții cetățenilor. În acest context, Miruță a declarat: "Trebuie să găsim un echilibru între nevoile de apărare și cele sociale."
În concluzie, solicitarea lui Radu Miruță pentru creșterea bugetului MApN reflectă o abordare proactivă în fața provocărilor de securitate actuale. Este esențial ca România să își consolideze capacitățile de apărare, dar, în același timp, trebuie să se asigure și că investițiile în alte domenii nu sunt neglijate.
Următoarele sesiuni parlamentare vor determina soarta acestei propuneri, iar discuțiile vor continua în următoarele luni pentru a găsi soluții optime pentru toate sectoarele implicate.