Investiții necesare pentru securitate
Radu Miruță, noul ministru al Apărării, a declarat în direct la Digi24 că a propus ca în bugetul pe anul 2026 cheltuielile Armatei să ajungă la aproximativ 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB). „De văzut cât de mult încape în buget”, a adăugat Radu Miruță. Această solicitare subliniază angajamentul României de a-și întări capacitatea de apărare într-un context internațional tot mai provocator. "Am trimis o solicitare (n.r. în timpul ultimei ședințe de Guvern) pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România. Dincolo de asumările internaționale, este o chestiune pentru securitatea României", a declarat Radu Miruță, în direct la Digi24.
Noul ministru a subliniat că, în anul 2025, România și-a asumat cheltuieli cu Apărarea de 2,3% din PIB și a cheltuit efectiv 2,17% din PIB, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, când cheltuielile cu apărarea erau mult mai reduse. Miruță a mai precizat că execuția bugetară a Ministerului Apărării a fost de 98,97%, catalogând-o drept „cea mai mare execuție bugetară din toate ministerele”.
„Securitatea nu poate exista fără o capacitate majoră de a descuraja. NATO este cea mai puternică alianță, dar România trebuie să aibă putere să își apere teritoriul, cum Europa trebuie să își apere teritoriul (...) Armata României are nevoie de investiții”, a mai spus ministrul. Aceste declarații vin într-un context în care securitatea națională este o prioritate pentru guvern, având în vedere provocările actuale, inclusiv crizele geopolitice din apropierea granițelor României.
La Summit-ul NATO de la Haga, din luna iunie, liderii Alianței Nord-Atlantice au convenit să crească, treptat, cheltuielile cu Apărarea la 5% din PIB până în 2035. Această decizie subliniază angajamentul statelor membre de a asigura o apărare colectivă eficientă. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, cheltuielile medii cu apărarea în Uniunea Europeană au fost de aproximativ 1,6% din PIB, ceea ce face ca propunerea României să fie una ambițioasă, dar necesară.
Pe de altă parte, unii experți în domeniu consideră că o astfel de creștere a bugetului pentru apărare ar putea duce la diminuarea fondurilor alocate altor sectoare esențiale, cum ar fi sănătatea și educația. „Este important să avem o apărare robustă, dar nu trebuie să neglijăm investițiile în educație și sănătate, care sunt fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a țării”, a declarat Dr. Ion Popescu, expert în politici publice la Universitatea din București.
Criticii acestei propuneri subliniază că România trebuie să își prioritizeze resursele mai eficient, având în vedere nevoile interne ale populației. „O creștere a cheltuielilor pentru apărare fără o evaluare corectă a impactului asupra altor domenii poate fi riscantă”, adaugă Ana Maria Ionescu, analist economic la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, propunerea lui Radu Miruță de a aloca 2,7% din PIB pentru apărare în 2026 este un pas important pentru securitatea națională a României, dar ridică și întrebări cu privire la echilibrul bugetar global. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina cum va arăta bugetul final și ce priorități vor fi stabilite de către guvern în contextul cheltuielilor publice.
Este esențial ca România să își asigure atât apărarea, cât și bunăstarea cetățenilor săi.