Tensiuni cu China crescute
Guvernul Japoniei a aprobat, pe 26 decembrie 2025, un buget record pentru apărare, de peste 9.000 de miliarde de yeni (aproximativ 58 de miliarde de dolari), în contextul deteriorării vizibile a relațiilor cu China și a unei securități regionale tot mai fragile, conform The Guardian. Cabinetul de la Tokyo a decis să aloce cu 9,4% mai mult decât bugetul actual, care expiră în luna aprilie. "Este minimul necesar, având în vedere că Japonia se confruntă cu cel mai sever și complex mediu de securitate din perioada postbelică", a declarat ministrul apărării, Shinjiro Koizumi, subliniind determinarea țării de a-și consolida capacitățile militare.
Această majorare se înscrie în al patrulea an al planului pe cinci ani, care vizează dublarea cheltuielilor militare ale Japoniei până la 2% din PIB, un prag aliniat standardelor NATO. Noua strategie bugetară acordă o importanță deosebită capacității de lovire în replică și apărării zonelor de coastă, prin investiții masive în rachete și sisteme fără pilot. Potrivit Ministerului Apărării, bugetul alocă 100 de miliarde de yeni (640 de milioane de dolari) pentru dezvoltarea și desfășurarea unui sistem amplu de drone aeriene, navale și subacvatice, destinat supravegherii și apărării teritoriale, cunoscut sub numele de „Scutul”, care ar urma să devină operațional în martie 2028.
Creșterea cheltuielilor militare survine într-un context internațional tensionat, în special datorită acțiunilor Chinei în regiune. Premierul japonez, Sanae Takaichi, a declarat că armata țării va putea interveni în cazul în care China ar decide să atace Taiwanul, o insulă autonomă pe care Beijingul o consideră parte integrantă a teritoriului său. Această afirmație a provocat reacții dure din partea autorităților chineze, care au considerat că Japonia accelerează militarizarea sa. Într-o declarație recentă, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a acuzat Tokyo că se abate de la calea dezvoltării pașnice, îndreptându-se spre o direcție periculoasă.
În plus, Ministerul Apărării din China a acuzat Japonia că prin recentele sale proiecte tehnologice, unele realizate în colaborare cu Statele Unite, „accelerează militarizarea spațiului și alimentează o cursă a înarmării”. În ciuda criticilor, Japonia continuă să-și consolideze capacitățile de apărare, inclusiv prin dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune, care au fost incluse în bugetul recent aprobat.
Conform noii strategii de securitate națională, adoptate în 2022, Japonia identifică China drept cea mai mare provocare strategică a sa. Aceasta pledează pentru un rol mai activ în cooperarea militară cu Statele Unite, o schimbare semnificativă față de principiul postbelic care restricționa utilizarea forței la autoapărare. În acest context, Japonia intenționează să revizuiască politica sa de securitate și apărare până în decembrie 2026, pentru a-și întări și mai mult armata.
Pentru a sprijini dezvoltarea propriilor capacități, Japonia planifică să cheltuie, pentru anul fiscal 2026, peste 160 de miliarde de yeni (1 miliard de dolari) pentru a dezvolta, în colaborare cu Marea Britanie și Italia, un avion de vânătoare de nouă generație, destinat să intre în funcțiune în 2035. De asemenea, există planuri pentru cercetarea și dezvoltarea de drone operate prin inteligență artificială, menite să zboare împreună cu avioanele de luptă.
Într-o încercare de a-și consolida industria de apărare, Japonia a relaxat restricțiile privind exportul de arme în ultimii ani, participând la dezvoltări comune cu națiuni prietene. Bugetul recent alocat preconizează de asemenea sprijin pentru baza industrială, alocând aproape 10 miliarde de yeni (64 de milioane de dolari) pentru aceasta. Planul bugetar necesită aprobată parlamentului până în martie 2026 pentru a fi implementat ca parte a unui proiect de lege privind bugetul național de 122,3 trilioane de yeni (784 miliarde de dolari).
În concluzie, decizia Japoniei de a-și crește semnificativ bugetul de apărare reflectă nu doar o intensificare a preocupărilor legate de securitate în fața provocărilor externe, dar și o adaptare a politicilor sale către o abordare mai activă pe scena internațională.
Rămâne de văzut cum va evolua această situație și cum va fi percepută de comunitatea internațională, în special de vecinii asiatici și de partenerii tradiționali, precum SUA.