Recunoaștere culturală internațională
Ministrul Culturii, Demeter András István, a anunțat oficial că meșteșugul și interpretarea la cobza românească au fost înscrise în Patrimoniul UNESCO. Anunțul a fost făcut pe 10 decembrie 2025, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi. "Această nouă reușită aparține comunităților de meșteri care au transformat lemnul în artă și interpreților care au transmis de secole aceleași lucruri și cântece", a declarat ministrul, subliniind importanța sprijinului administrativ oferit de autorități.
Elementul înscris, denumit „Cobza – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale”, devine cel de-al 11-lea element românesc recunoscut oficial în patrimoniul UNESCO. Recunoașterea subliniază unicitatea sunetului cobzei, priceperea în construcția sa, arta interpretării și rolul comunităților care au păstrat-o ca simbol cultural. Potrivit Ministerului Culturii, această decizie reflectă nu doar valoarea culturală a cobzei, ci și angajamentul comunităților de a menține vie tradiția.
Dumitrița Gliga, președinta Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, a salutat această realizare, accentuând nevoia unor politici coerente de protejare a patrimoniului. "Această reușită ne reconectează la rădăcinile noastre și confirmă forța culturii românești. Avem datoria de a proteja și transmite mai departe aceste valori", a afirmat Gliga. Aceasta a subliniat și importanța colaborării între România și Republica Moldova în promovarea acestui element cultural.
Cobza se alătură altor elemente românești deja incluse în patrimoniul UNESCO, precum ia cu altiță, transhumanța sau tradițiile de creștere a cailor lipițani. Deși aceste practici au fost recent incluse pe lista internațională, ele au rădăcini adânci și o istorie de secole în spațiul românesc, fiind parte integrantă a identității culturale.
În spatele acestei reușite se află efortul comun al meșterilor lutieri, al școlilor populare, al artiștilor și al instituțiilor culturale din România și Republica Moldova. Aceștia au demonstrat importanța și actualitatea cobzei în cultura contemporană. Instrumentul a fost folosit de-a lungul veacurilor în hore, ceremonii și nunți, iar acum primește recunoașterea internațională pe care o merită, devenind un ambasador al patrimoniului cultural al României.
Cobza, instrument emblematic, a fost inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, grație eforturilor comune ale României și Republicii Moldova. Decizia a fost luată de Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în cadrul aceleași sesiuni din New Delhi. Reprezentanții Ministerului Culturii din Republica Moldova au afirmat că "înscrierea cobzei reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare".
Dosarul intitulat „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” este al cincilea înaintat de cele două state. Până acum, în patrimoniul UNESCO au fost incluse Colindatul în ceată bărbătească, tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie și arta cămășii cu altiță. Igor Grosu, liderul puterii și președintele Parlamentului de la Chișinău, a declarat că această „veste extraordinară” reprezintă un semn de respect pentru cobză și pentru oamenii care au păstrat-o vie.
În prezent, în Republica Moldova există doar doi meșteri care confecționează cobze, Nicolae Dron și unul dintre copiii săi. Aceasta subliniază nevoia de a sprijini și încuraja continuarea tradiției cobzei și a meșteșugului asociat. În concluzie, recunoașterea cobzei în patrimoniul UNESCO este un pas important pentru promovarea valorilor culturale românești și pentru întărirea legăturilor între România și Republica Moldova.
Este esențial ca autoritățile să continue sprijinul pentru aceste tradiții, asigurându-le viitorul în cultura contemporană și în conștiința colectivă a comunităților locale.