Provocări în sprijinul Ucrainei
Ajutorul militar al Ucrainei poate atinge cel mai scăzut nivel în 2025, avertizează miercuri Kiel Institute, în contextul în care europenii, care furnizează în prezent cea mai mare parte a acestuia, nu mai reuşesc să compenseze oprirea ajutorului american. ”Potrivit datelor disponibile până în octombrie, Europa nu a reuşit să menţină impulsul primului semestru din 2025”, afirmă Christoph Trebesch, care conduce echipa de la Kiel Institute care înregistrează ajutorul militar, financiar şi umanitar - promis şi livrat - Ucrainei după invazia rusă de la 24 februarie 2022.
Statele Unite, înainte de a se dezangaja, la iniţiativa lui Donald Trump, după întoarcerea miliardarului la Casa Albă, în ianuarie 2025, furnizau peste jumătate din ajutorul militar. Europenii au reuşit, iniţial, să compenseze, însă au dat înapoi - de la începutul verii - potrivit Kiel Institute. ”Dacă această încetinire continuă în lunile viitoare, 2025 va deveni anul care va prezenta cele mai puţin alocaţii noi de ajutor Ucrainei” din 2022, avertizează Christoph Trebesch, relatează AFP, potrivit news.ro.
În primele zece luni ale lui 2025, Ucrainei i-au fost alocate ajutoare militare în valoare de 32,5 miliarde de euro, în principal din Europa. În doar două luni, aliaţii Ucrainei ar trebui să aloce peste cinci miliarde de euro, pentru a egala cel mai slab an - 37,6 miliarde de euro în 2022 - şi peste nouă miliarde de euro pentru a atinge o medie anuală de 41,9 miliarde de euro, plătiţi în perioada 2022-2024. Însă, în perioada iulie-octombrie, s-a alocat lunar o medie de două miliarde.
Potrivit cercetătorilor de la Kiel Institute, Franţa, Germania şi Regatul Unit şi-au dublat sau triplat contribuţiile. În schimb, susţinerea Italiei a scăzut cu 15%, iar Spania nu a alocat niciun ajutor militar în 2025. Comisia Europeană (CE) încearcă în prezent să obţină un acces la activele Băncii centrale ruse îngheţate în Uniunea Europeană (UE), în valoare de peste 200 de miliarde de euro, pentru a finanţa un împrumut destinat Ucrainei.
Obiectivul este deblocarea unei prime tranşe în valoare de 90 de miliarde de euro, la un summit al şefilor de stat şi de guverne prevăzut la 18 decembrie, la Bruxelles. Însă acest proiect complex - potrivit căruia instituţia financiară Euroclear împrumută bani UE, care-i împrumută la rândul său Kievului - se loveşte de o poziţie puternică a Belgiei, care se teme de represalii din partea Rusiei.
În contextul acestor provocări, experți din domeniul securității internaționale subliniază importanța menținerii unui flux constant de ajutoare către Ucraina. „Fără un sprijin constant, Ucraina riscă să se confrunte cu dificultăți majore în continuarea luptei sale împotriva agresiunii ruse”, a declarat Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.
De asemenea, este esențial ca Uniunea Europeană să colaboreze mai strâns pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor și pentru a evita o dependență excesivă de contribuțiile unora dintre statele membre. Asta ar putea implica revizuirea politicilor de apărare și securitate la nivel comunitar, pentru a răspunde mai eficient provocărilor actuale.
În concluzie, sprijinul pentru Ucraina se află într-un moment critic, iar europenii trebuie să regândească strategiile de ajutor militar și financiar pentru a nu lăsa Ucraina vulnerabilă în fața provocărilor externe.
Următoarele luni vor fi decisive pentru stabilirea unui cadru de colaborare și sprijin care să asigure continuitatea ajutoarelor în fața incertitudinilor politice și economice.