Decizie fermă a Budapestei
Ungaria nu va implementa pactul UE privind migraţia şi nu va primi niciun migrant, a declarat Gergely Gulyas, şeful cabinetului premierului ungar, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate miercuri, la Budapesta. Potrivit agenţiei de presă MTI, Gulyas a subliniat că, în ciuda discuţiilor care vor avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, miniştrii de interne şi justiţie din Uniunea Europeană au luat deja o decizie referitoare la distribuirea migranţilor, stabilind astfel cifrele şi capacitatea pentru Ungaria. "Ungaria nu va implementa pactul privind migraţia şi nu va primi niciun migrant", a afirmat oficialul ungar.
Pe 8 decembrie 2025, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord politic în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, stabilind rezervele anuale de solidaritate pentru 2026. Aceasta este una dintre componentele-cheie ale Pactului pentru migraţie şi azil, care are scopul de a oferi sprijin statelor membre aflate sub presiune migratorie. În ciuda acestor măsuri, Ungaria rămâne fermă în refuzul său de a accepta migranţi.
Premierul ungar Viktor Orban a emis un mesaj pe reţelele de socializare, declarând că nu va respecta acordul încheiat de statele membre UE, care prevede transferuri, asistenţă financiară sau alte forme de sprijin pentru ţările care se confruntă cu migrarea masivă. "Prin luarea deciziei de astăzi, Bruxellesul ar obliga Ungaria să plătească şi mai mult sau să primească migranţi. Acest lucru este inacceptabil", a subliniat Orban, adăugând că Ungaria "cheltuieşte deja suficient pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii".
Decizia Ungariei vine într-un context mai larg de tensiuni între statele membre ale Uniunii Europene cu privire la gestionarea migraţiei. De exemplu, în 2023, Comisia Europeană a propus un nou sistem de azil care să faciliteze redistribuirea migranţilor între statele membre, însă Ungaria a refuzat constant să participe la aceste iniţiative. Această poziţie a generat critici din partea altor state membre, care susţin că solidaritatea este esenţială în gestionarea crizei migraţiei.
Specialişti în politici de migraţie, precum Andrei Munteanu de la Institutul pentru Studiul Democratiei, consideră că refuzul Ungariei de a participa la pactul european ar putea avea consecinţe pe termen lung. "Este crucial ca toate statele membre să contribuie la soluţionarea acestei probleme, altfel tensiunile vor continua să crească", a declarat Munteanu. De asemenea, experţii subliniază că o atitudine de izolare nu doar că afectează politica europeană, dar poate duce şi la o deteriorare a relaţiilor externe ale Ungariei.
Pe de altă parte, unii politicieni ungari susţin că poziţia guvernului este justificată, având în vedere provocările legate de migraţie. "Ungaria trebuie să îşi protejeze graniţele, iar acest lucru nu se poate face prin primirea migranţilor", a declarat un parlamentar din cadrul partidului Fidesz. Această viziune este împărtăşită de o parte semnificativă a populaţiei, conform unor sondaje recente, care arată că majoritatea cetăţenilor ungari se opun primirii migranţilor.
Pe plan internaţional, decizia Ungariei de a nu respecta pactul UE ar putea avea implicaţii asupra relaţiilor cu alte state membre, dar şi cu instituţiile europene. În 2024, Ungaria a fost avertizată de Comisia Europeană cu privire la posibile sancţiuni în cazul în care nu va respecta normele UE privind migraţia. Acum, cu această nouă declaraţie, se ridică întrebări cu privire la ceea ce va urma. Criticii susţin că o astfel de poziţie ar putea duce la o intensificare a conflictelor între Ungaria şi Bruxelles.
În concluzie, refuzul Ungariei de a implementa pactul UE privind migraţia subliniază o divergenţă profundă în abordările statelor membre ale Uniunii Europene vis-a-vis de migraţie. Această decizie ar putea afecta nu doar relaţiile interne din cadrul UE, dar şi stabilitatea politică a regiunii, în contextul în care migraţia rămâne o problemă globală complexă.
Următorii paşi vor implica probabil o continuare a discuţiilor între statele membre, dar şi o monitorizare atentă a eventualelor măsuri de sancţionare din partea Comisiei Europene.