Acuzată de fraudă și corupție
Federica Mogherini, fostă Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, a fost reținută marți, 2 decembrie 2025, în cadrul unei anchete desfășurate de Parchetul European (EPPO) în legătură cu posibile fraude legate de licitații publice. Potrivit comunicatului EPPO, „acuzele se concentrează pe fraudă și corupție în achiziții publice, conflict de interese și încălcarea secretului profesional.” Mogherini, împreună cu rectorul Colegiului Europei, Mario Sannino, și un alt funcționar, au fost eliberați ulterior, nefiind considerați un risc de fugă. Aceste acuzații nu au fost dovedite, iar cei implicați sunt considerați nevinovați până la o decizie judecătorească definitivă.
Potrivit informațiilor disponibile, ancheta vizează o licitație publică din 2021-2022, în care SEAE a atribuit un contract unei instituții de învățământ superior pentru găzduirea Academiei Diplomatice a UE. În acest context, s-au efectuat percheziții la sediul Colegiului Europei din Bruges și la reședințele suspecților. Acțiunea se înscrie într-o serie de investigații recente, care au scos la iveală corupția și lobby-ul ilegal în instituțiile europene, amintind de scandaluri precum „Qatargate”.
Federica Mogherini, născută în 1973 la Roma, a avut o carieră politică impresionantă, ocupând funcții importante în cadrul Ministerului Afacerilor Externe italian și ulterior ca Înalt Reprezentant al UE din 2014. „A fost numită pentru a coordona politica externă a UE, dar a fost criticată pentru politica sa față de Rusia”, a declarat expertul în afaceri europene, Radu Magdin, de la agenția de consultanță Smartlink. „Acest scandal ar putea afecta reputația sa internațională și a instituțiilor europene în general.”
În 2020, Mogherini a fost numită rector al Colegiului Europei, o instituție dedicată formării specialiștilor pentru instituțiile europene, dar și-a asumat această funcție în ciuda criticilor legate de lipsa sa de experiență academică. Colegiul Europei este cunoscut ca o rampă de lansare pentru carierele în domeniul eurocrației, având taxe anuale care pot ajunge la 30.000 de euro. Într-un comunicat recent, Colegiul a afirmat că „va coopera pe deplin cu autoritățile în interesul transparenței”.
Acest caz subliniază provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în ceea ce privește transparența și integritatea în utilizarea fondurilor europene. Potrivit unui raport al OLAF din 2023, peste 500 de cazuri de fraudă au fost investigate anual, iar măsurile de prevenire devin din ce în ce mai urgente. De asemenea, este important de menționat că, în anul 2022, Comisia Europeană a alocat 1,3 miliarde de euro pentru formarea și dezvoltarea profesională a funcționarilor europeni, subliniind astfel importanța unei gestionări corecte a fondurilor.
Pe de altă parte, reacțiile din partea mediului politic au fost mixte. O parte din politicieni au cerut demisia lui Mogherini, în timp ce alții au subliniat importanța respectării presumpției de nevinovăție. „Trebuie să așteptăm rezultatele anchetei înainte de a trasa concluzii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Criticii, însă, consideră că scandalul ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra încrederii publicului în instituțiile europene.
În concluzie, cazul Federica Mogherini este unul complex, cu implicații semnificative atât pentru cariera sa, cât și pentru imaginea Uniunii Europene. Continuarea anchetei va determina nu doar soarta celor implicați, ci și măsuri viitoare menite să îmbunătățească transparența și integritatea în gestionarea fondurilor publice europene. Este esențial ca instituțiile europene să își reafirme angajamentul față de combaterea corupției și promovarea unei culturi a responsabilității.
Keywords: Federica Mogherini, Uniunea Europeană, Parchetul European, corupție, Colegiul Europei