Analiza situației de criză
Criza de la Barajul Paltinu, care a lăsat fără apă potabilă 12 localități din Prahova și a dus la oprirea parțială a uneia dintre cele mai importante centrale electrice din România, nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unui lanț de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Președintele acesteia, Dumitru Chisăliță, a declarat pentru Digi24.ro că situația este „100% o eroare umană” și un exemplu al disfuncțiilor sistemice din administrația românească: „Avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc între ele.”
Una dintre principalele erori identificate de Chisăliță a fost absența unui coordonator unic responsabil pentru gestionarea intervențiilor și pentru sincronizarea acțiunilor instituțiilor implicate. Expertul subliniază că „Trebuie să existe un coordonator care să conducă lucrarea și să coreleze acțiunile tuturor entităților. Aici, tocmai lipsa unui astfel de coordonator a dus la derapaje.”
O defecțiune la instalația de golire de fund a barajului fusese identificată încă din iunie 2025, dar măsurile de remediere au fost împinse către finalul toamnei, o perioadă cu risc hidrologic ridicat. Chisăliță a explicat că autoritățile ar fi trebuit să elaboreze imediat un plan clar de acțiuni, cu o analiză de riscuri și un calendar realist. În schimb, lucrările au fost începute în noiembrie, o perioadă „statistic expusă ploilor și fenomenelor extreme.”
Expertul consideră că această întârziere a fost o eroare critică, afirmând: „A lipsit complet graficul de lucrări și analiza riscurilor. O intervenție la sfârșit de noiembrie este pur și simplu o decizie greșită.”
Chisăliță a evidențiat, de asemenea, presiunile instituționale care au existat înainte de 1 Decembrie, când unele structuri ar fi încercat să evite un scandal public prin alimentarea unor instalații cu apă necorespunzătoare, ceea ce a generat noi defecte. „Este o greșeală elementară”, a afirmat expertul.
În plus, nu exista nicio soluție de backup pentru a contracara deficitul de apă, fără puțuri pregătite, fără rezervoare mobile și fără stații mobile de filtrare. „Tot ceea ce se încearcă acum, în grabă, trebuia făcut acum o lună”, a declarat el.
Chisăliță a criticat și modul în care autoritățile au gestionat comunicarea publică, menționând că populația și industria ar fi trebuit să fie anunțate din timp despre situația de criză. Aceasta ar fi permis gospodăriilor să facă provizii de apă, iar companiile să-și ajusteze ritmul producției. Deficitul de apă brută a afectat inclusiv centrala de la Brazi, care a fost obligată să reducă activitatea din cauza lipsei de apă tehnologică pentru răcire.
Chisăliță a rezumat problema: „O defecțiune la alimentarea cu apă poate opri o centrală care furnizează energie pentru milioane de oameni.” Expertul a subliniat că demiterile punctuale nu vor rezolva problema, vorbind despre o vină comună și o lipsă structurală de coordonare. „Cu o demisie sau două nu rezolvăm nimic, doar satisfacem nevoia publică de a găsi un țap ispășitor”, a precizat acesta.
În concluzie, Chisăliță a avertizat că fără reforme reale, România se poate confrunta cu noi crize similare în viitor: „Fără reforme reale, peste o lună, două sau un an vom avea un nou Paltinu, o nouă Rahova sau un nou incident, așa cum au fost altele în ultimii ani.”