Criza apei din Prahova: acuzații și soluții urgente

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița afectează grav populația, cu peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. Autoritățile se acuză reciproc, în timp ce Ministerul Sănătății a activat celula de urgență pentru spitalele afectate. Soluțiile pe termen lung includ reabilitarea infrastructurii vechi, dar aprobările sunt întârziate.

EN

Brief

The water crisis in Prahova and Dâmbovița counties has left over 100,000 people without potable water. Authorities are blaming each other, while the Ministry of Health activated an emergency cell for affected hospitals. Long-term solutions involve infrastructure rehabilitation, but approvals are delayed.

Criza apei din Prahova: acuzații și soluții urgente
Sursa foto: digi24.ro

Confruntări între autorități

Prahova, 3 decembrie 2025 - Criza apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița afectează grav peste 100.000 de cetățeni, iar situația a fost adusă în discuție de mai multe autorități și experți. Adrian Toni Neacșu a comparat această criză cu o scenă din filmul Idiocracy, afirmând că 'trăim la Ministerul Mediului o adevărată suprematie a idioților'. Potrivit Ministerului Mediului, problema a fost generată de deciziile Administrației Bazinale Buzău-Ialomița și de operatorul local de apă, Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, care nu au reușit să prevadă creșterea turbidității apei. 'Situația este cu atât mai gravă cu cât centrala electrică de la Brazi a fost oprită din cauza lipsei apei', a declarat Pavel Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

În ultimele zile, locuitorii din 13 localități s-au confruntat cu lipsa apei potabile, iar Ministerul Sănătății a activat celula de urgență pentru a gestiona situația din spitalele afectate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că spitalele din Câmpina, Voila, Băicoi și Breaza sunt afectate, iar măsurile de suport sunt în curs de implementare. 'Se suplimentează zilnic cu peste 1.650 de recipiente de apă potabilă', a afirmat acesta.

ESZ Prahova a contestat acuzațiile, subliniind că problemele sunt rezultatul deciziilor Ministerului Mediului și Apele Române, care au redus nivelul apei din Barajul Paltinu. 'Responsabilitatea pentru diminuarea necontrolată a nivelului din Barajul Paltinu aparține exclusiv ANAR și Ministerului Mediului', a declarat un purtător de cuvânt al ESZ. Aceștia au menționat că infrastructura operată de companie este veche de peste 50 de ani și nu permite investiții majore fără aprobarea ANAR.

Pe de altă parte, ministrul Diana Buzoianu a a declarat că ambele autorități - Administrația Bazinală de Buzău-Ialomița și ESZ Prahova - sunt vinovate de gestionarea defectuoasă a apei. Într-o declarație recentă, ea a afirmat că 'deciziile luate de-a lungul anilor au fost luate de oameni politici puși fix de dumnealor', referindu-se la presiunea politică din trecut.

În contextul crizei, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat măsuri pentru a asigura apă potabilă prin intermediul Rezervei de Stat. Transportul apei este realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat, iar distribuția este efectuată de autoritățile locale.

O soluție pe termen lung ar putea fi reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, un proiect blocat la nivel ministerial de ani de zile. ESZ Prahova a întocmit deja un document tehnic pentru această reabilitare, dar aprobările sunt încă în așteptare. În plus, criza climatică și condițiile meteorologice extreme complică și mai mult situația.

Concluzionând, criza apei din Prahova scoate la iveală deficiențele sistemului de management al resurselor de apă și necesitatea urgentă de reforme structurale.

Autoritățile trebuie să colaboreze eficient pentru a asigura o alimentare constantă cu apă potabilă și pentru a preveni astfel de situații în viitor.