Criza apei și responsabilitățile locale
O nouă etapă tensionată se conturează în scandalul alimentării cu apă din Prahova, acolo unde peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă în sistem centralizat. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, solicită primele concedieri în urma situației, indicând clar instituțiile locale care ar fi trebuit să prevină criza, dar nu au făcut-o. „Eu cred că trebuie să fie schimbate de urgenţă persoanele care sunt responsabile”, a declarat Diana Buzoianu în cadrul unei conferințe de presă.
Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa şi Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova sunt instituţiile care, la nivel local, ar fi trebuit să ia măsuri pentru a nu se ajunge în situaţia în care peste 107.000 de oameni din judeţele Prahova şi Buzău să nu primească apă potabilă în sistem centralizat. „Eu cred că trebuie să fie schimbate de urgenţă persoanele care sunt responsabile”, a cerut ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu a afirmat, marţi după-amiază, într-o declaraţie făcută la Parlament, că instituţiile locale nu au transmis Ministerului Mediului, în comunicările oficiale, riscurile privind alimentarea cu apă în Prahova şi Dâmboviţa, ca urmare a necesităţii intervenţiilor la barajul Paltinu. „În comunicările oficiale care au ajuns la Ministerul Mediului aceste riscuri nu au fost comunicate, nu au fost comunicate aceste riscuri nici către primari, nici către prefecţi, nici către Consiliile Judeţene, nici către populaţie. În principiu, oamenii au ştiut că nu există niciun fel de risc, deşi două autorităţi comunicau între ele că există aceste riscuri şi că trebuie luate măsuri. Soluţii ar fi existat”, a declarat Diana Buzoianu, marţi după-amiază.
Ea spune că edilii i-au transmis că ar fi putut lua măsuri pentru asigurarea stocurilor de apă, dar şi populaţia ar fi putut să fie mai bine pregătită „dacă se ştia acest risc” care nu a fost comunicat. „Problema nu este că nu au anticipat această situaţie, problema este că au anticipat această situaţie, că au avut documente, avem documente care să ateste faptul că ştiau că există acest risc şi că nu le-au comunicat nici către minister, nici către populaţie, nici către primari şi nu au luat nici măsurile, nici ESZ-ul, nici Apele Române de la nivel local Buzău-Ialomiţa”, a adăugat Buzoianu.
Întrebată cine ar trebui să schimbe din funcţie şefii celor două instituţii, Diana Buzoianu a explicat că directorul ABA Buzău-Ialomiţa poate fi demis de către directorul general de la „Apele Române”, iar directorul Exploatare Sistem Zonal Prahova poate fi schimbat din funcţie de către Consiliul de Administraţie. „Eu cred că există suficient de multe informaţii de natură publică care să arate deja că nu se poate gestiona această situaţie cu aceşti oameni”, adaugă ministrul Mediului.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, condus de Diana Buzoianu, a prezentat deci public „filmul complet” al evenimentelor care au dus la întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, pe fondul unor acuzații politice și informații eronate care s-au vehiculat în spațiul public. Ea subliniază că decizia de oprire a apei nu a aparținut Ministerului, ci a rezultat din incapacitatea operatorului local ESZ Prahova ca să furnizeze apă potabilă conform normelor sanitare, în condițiile unei situații tehnice cunoscute și semnalate din timp.
Conform documentelor făcute publice de Minister, în 17 iunie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița a informat Apele Române că există o obturație în amonte la golirea de fund GF2, care a apărut după desprinderea batardoului submers. O inspecție subacvatică realizată cu o zi mai târziu a confirmat avaria și disfuncționalități la sistemul de acționare al vanelor. Cu ambele goliri de fund nefuncționale, situația a fost considerată gravă, așa că Administrația Națională „Apele Române” a convocat urgent Comisia UCC, responsabilă cu evaluarea siguranței construcțiilor hidrotehnice.
Comisia UCC a analizat incidentul pe 24 iunie, iar prin raportul din 2 iulie a s-a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, cu prioritate, pentru a se menține continuitatea alimentării cu apă a populației. Documentația a ajuns apoi la CONSIB, comisia națională responsabilă de siguranța barajelor, ce a avizat procedura tehnică: nivelul trebuia redus până la cota 620 mdMN. La 25 iulie, CONSIB a aprobat programul de coborâre, cu condiția unei monitorizări stricte.
O nouă inspecție subacvatică, în luna octombrie, a confirmat că sedimentele au blocat total zona, fiind necesară o coborâre suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru a se executa lucrări în siguranță. Apoi, CONSIB a format o echipă mixtă de experți ANAR, MMAP, Hidroelectrica și autorități locale. Potrivit regulamentului amenajării, coborârea până la 603 mdMN nu mai necesita un aviz suplimentar.
Ministerul susține că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din luna octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea să afecteze alimentarea cu apă și că operatorul avea obligația legală să ia măsuri compensatorii, cum ar fi asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de avarie și informarea publicului, dar și a autorităților locale. De asemenea, aceste obligații sunt stipulate în autorizațiile de gospodărire a apelor și în contractul de operare semnat între ESZ Prahova și Apele Române în 2013. Ministerul arată că, nicio măsură nu a fost implementată.
Mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomița și Hidroelectrica au transmis Ministerului, pe tot parcursul lunilor octombrie–noiembrie, asigurări oficiale că alimentarea cu apă nu o să fie afectată. După coborârea controlată și precipitațiile abundente, turbiditatea apei brute a crescut peste limitele admise pentru potabilizare. Stația Voila nu a mai putut să trateze apa, iar DSP a confirmat că distribuirea ei ar fi pus în pericol sănătatea publică.
Prin urmare, oprirea apei a fost o consecință tehnică, și nu o decizie administrativă a Ministerului. „Ministerul Mediului nu operează barajul Paltinu, nu tratează apa și nu decide sistarea alimentării. Decizia a rezultat din imposibilitatea operatorului de a furniza apă conform standardelor”, subliniază Diana Buzoianu.
Totodată, un element extrem de grav, evidențiat în raportul MMAP, este și că Ministerul nu a fost informat de instituțiile subordonate despre amploarea crizei. Astfel că, situația reală a fost comunicată întâi de primarii localităților afectate, nu de ABA, ANAR sau ESZ Prahova — o abatere majoră de la responsabilitățile legale.
„În aceste condiții, atacurile politice apărute în spațiul public, care sugerează că Ministerul Mediului ar fi responsabil de oprirea apei, sunt false și manipulatorii. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează stațiile de tratare și nu decide sistarea apei. Ministerul a gestionat informațiile primite, care s-au dovedit a fi incomplete și incorecte, și a acționat imediat ce situația reală a devenit cunoscută. Problemele tehnice ale conductei de aducțiune, întreținerea deficitară a bazinelor și absența investițiilor necesare sunt elemente documentate în mod repetat și confirmate de instituțiile de control. Ministerul nu va acoperi nicio formă de neglijență instituțională”, transmite Ministerul Mediului.
Conform datelor transmise de Apele Române, alimentarea lacului de priză al stației Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s prin aducțiunea Elsin. Reluarea completă a furnizării apei potabile este estimată la până la șase zile, în funcție de turbiditate și de capacitatea ESZ Prahova de a stabiliza procesul de tartare.
Iar dacă valorile turbidității se modifică, calendarul va fi ajustat.