Impactul asupra PNRR
Premierul Ilie Bolojan urmează să convoace, vineri, o ședință de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților. Astfel, termenul de 28 noiembrie impus de Comisia Europeană va fi depășit. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat: „Avizul CSM a fost emis, însă din ce știm, el va fi comunicat oficial Guvernului mâine. Prin urmare, ședința extraordinară de Guvern, prin care să fie adoptat acest proiect și pentru a porni practic întreaga procedură de angajare a răspunderii Guvernului, nu poate avea loc”.
CSM a dat, joi, aviz negativ pentru proiectul care crește vârsta de pensionare a magistraților, un aviz consultativ, însă fără de care premierul nu putea începe demersurile pentru angajarea răspunderii în Parlament. Ioana Dogioiu a explicat că, cel mai probabil, „ședința extraordinară de Guvern va avea loc mâine”. După ce reforma pensiilor magistraților va fi adoptată de Guvern, ea va fi trimisă Parlamentului, unde senatorii și deputații vor putea propune amendamente.
Modificările propuse de parlamentari vor fi analizate într-o nouă ședință de Guvern, care va avea loc cel mai probabil săptămâna viitoare. Amendamentele senatorilor și deputaților pot fi acceptate sau respinse. Potrivit unor surse politice, premierul Bolojan va merge marți la Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Proiectul poate fi apoi atacat la Curtea Constituțională de grupurile parlamentare, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de președintele Nicușor Dan sau de către Avocatul Poporului. Judecătorii Curții Constituționale vor decide dacă reforma este sau nu constituțională.
Prima încercare a premierului Bolojan de a crește pensiile magistraților a picat la CCR, deoarece Executivul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Atunci, judecătorii Curții Constituționale nu au analizat textul propriu-zis al legii, ci doar procedura prin care a fost adoptată. De acest proiect de lege depinde și un jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 231 de milioane de euro, bani europeni. Data limită pentru îndeplinirea acestui jalon este 28 noiembrie, ceea ce înseamnă că nu va fi atins la timp.
Întrebată despre planul B al Executivului, astfel încât România să nu piardă banii, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a explicat: „Urmează cele 2 luni de evaluare a îndeplinirii jaloanelor și criteriilor pe care mâine le va comunica ministerul Fondurilor Europene. Poate că, în timpul evaluării, legea va intra în vigoare. Va fi un proces de negociere, de discuții cu Comisia Europeană”. Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională.
Perioada de tranziție, însă, a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
Cele patru jaloane însumează 807 milioane de euro și fac parte din Cererea de plată 3, trimisă Comisiei Europene în septembrie 2023. În urma evaluării din octombrie 2024, Comisia a constatat că nu toate jaloanele au fost îndeplinite, blocând astfel plățile. Guvernul României speră să recupereze măcar o parte din fondurile alocate pentru jalonul privind pensiile speciale. Premierul Ilie Bolojan a convocat o ședință extraordinară de Guvern pentru adoptarea unui proiect de lege care să crească vârsta de pensionare a magistraților. Ioana Dogioiu a declarat: „Va fi un proces de negociere, de discuții cu Comisia Europeană”.
Un alt jalon important, în valoare de 330 milioane de euro, este legat de numirea conducerii AMEPIP. Deși selecția pentru președinte și vicepreședinți a fost finalizată, există semne de întrebare privind integritatea unuia dintre cei numiți. Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, unul dintre vicepreședinți, a fost anterior demis dintr-o altă funcție, în urma unui raport al Curții de Conturi care a sesizat un prejudiciu și a implicat DNA. Ioana Dogioiu a evitat să comenteze selecția acestuia, afirmând: „Nu știu cum de a fost numit domnia sa, habar nu am. A fost o procedură de selecție, nu am făcut parte din această procedură de selecție independentă”.
Pentru jalonul de 227 milioane de euro, referitor la numirea managerilor la companiile energetice de stat, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că 90% din sumă ar putea fi salvată. Totuși, nu este clar câte companii nu au respectat angajamentele. Printre companiile vizate se numără Hidroelectrica, Romgaz și Complexul Energetic Oltenia. Recent, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a anulat numirea unui director general, invocând nepotrivirea candidaților cu cerințele funcției.
Pentru jalonul legat de numirile în Consiliile de Administrație ale CNIR și CNAIR, Guvernul a recunoscut că nu mai există timp pentru îndeplinirea cerințelor. „În privința Consiliului de Administrație CNAIR și CNIR, nu se va putea face nimic”, a confirmat Ioana Dogioiu. Penalizările pentru aceste eșecuri urmează să fie calculate. Guvernul intenționează să adopte proiectul privind pensiile magistraților, care prevede că pensia va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, începând cu 2026.
Proiectul va fi trimis Parlamentului pentru asumarea răspunderii, iar ședința plenară ar putea avea loc pe 2 decembrie.