Neconstituționalitatea amendamentului
Guvernul României a reacționat marți, 25 noiembrie 2025, la decizia Curții Constituționale (CCR) de a declara neconstituțional proiectul de lege privind plata pensiilor private, adoptat de Parlament în luna octombrie. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Executivului, această decizie a fost determinată de un amendament controversat, adăugat în Comisia de buget-finanțe din Senat. "Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată", a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Conform CCR, articolul 55 alineatul 2 al legii, care permite persoanelor cu afecțiuni oncologice să retragă integral suma, a fost considerat discriminatoriu. Judecătorii au subliniat că această prevedere încalcă principiul egalității de drepturi, instituind o discriminare bazată pe criterii subiective. Decizia a fost confirmată de surse oficiale citate de AGERPRES, care au subliniat că proiectul a fost sesizat de Înalta Curte de Casație și Justiție și de partidele politice, inclusiv AUR.
Proiectul de lege, adoptat în octombrie, prevedea ca persoanele care doresc să retragă fondurile din Pilonul II, administrat privat, să primească inițial doar 30% din sumă, iar restul să fie eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepțiile pentru pacienții oncologici, care puteau retrage suma integrală, au stârnit controverse și au fost văzute ca o sursă de discriminare. Magistrații CCR au argumentat că cetățenii merită o legislație clară și previzibilă în ceea ce privește drepturile lor la pensie, iar modificările trebuie să fie realizate înainte de a produce efecte în masă.
Analizând impactul acestei decizii, experții în domeniu au subliniat că proiectul de lege a fost construit fără o înțelegere adecvată a drepturilor constituționale. „Introducerea excepției pentru bolile oncologice era previzibilă că va ridica întrebări de constituționalitate. Cei care au elaborat legea nu au luat în considerare principiile de egalitate", a declarat analistul Adrian Negrescu.
De asemenea, Adrian Codîrlașu a subliniat că flexibilitatea este esențială în sistemul de pensii private, iar reglementările stricte pe Pilonul 3 ar putea transforma acest sistem într-un vehicul de investiții inutil. „Ar trebui să contribuim mai mult la Pilonul 2, să crească contribuțiile pentru a asigura sustenabilitatea pensiilor de stat", a adăugat acesta.
Avocații au evidențiat lacunele legislative, afirmând că modificările rapide ale regulilor afectează în mod direct cei care au contribuit la sistem timp de mulți ani, iar schimbările bruste pot conduce la o limitare a așteptărilor legitime ale contribuabililor. „Aplicarea acestor reglementări doar pentru viitor nu va anula impactul pe care l-au avut asupra planurilor financiare ale celor care se apropie de pensionare", a spus avocatul Marius Stanciu.
Oana Dinu, avocat partener, a subliniat importanța respectării principiilor de drept constituțional și a jurisprudenței europene, menționând că orice modificare a legislației trebuie să fie analizată cu atenție pentru a nu afecta drepturile câștigate. „Modificările legislative trebuie să fie în concordanță cu angajamentele internaționale, asigurând astfel o echilibrare între interesul general și protecția drepturilor individuale", a concluzionat Dinu.
În concluzie, decizia CCR reprezintă un moment crucial în reforma pensiilor private, evidențiind necesitatea de a elabora o legislație care să respecte principiile de egalitate și accesibilitate. Guvernul va trebui să reevalueze proiectul de lege și să facă modificările necesare pentru a asigura conformitatea cu normele constituționale, înainte de a-l reintroduce în Parlament.
Aceasta este o oportunitate pentru a reconstrui încrederea cetățenilor în sistemul de pensii private și pentru a clarifica regulile care guvernează accesul la aceste fonduri.