Expoziție dedicată iei românești
Capodopera „La Blouse Roumaine”, una dintre cele mai valoroase lucrări ale lui Henri Matisse, a sosit pentru prima dată în România și poate fi admirată la Muzeul Național de Artă al României, într-o expoziție dedicată iei românești. Lucrarea a ajuns în țară printr-un transport special, efectuat cu tiruri neinscripționate și cu un traseu cunoscut doar de trei persoane. Odată ajunsă la muzeu, pictura de 56 de kilograme a fost instalată în sala principală, în centrul expoziției „RomanIA”, cu ajutorul unei duble ranforsări menite să îi asigure stabilitatea. Directorul Muzeului Național de Artă al României, Erwin Kessler, a explicat măsurile stricte de securitate luate pentru protejarea capodoperei. „În plus, avem o cameră nou-nouță instalată recent, care supraveghează la 360 de grade, filmează în permanență tot ce mișcă în jurul ei și avem în preajma ei un gardian”, a declarat acesta.
Vizitatorii se pot apropia la cel mult un metru de lucrare, însă nu o pot atinge sub nicio formă. Istoricul de artă Malina Conțu a precizat că accesul asupra tabloului este strict controlat. „Nu ne putem atinge de ea, de exemplu, din momentul în care curierul și conservatorul au așezat-o pe perete. Noi nu mai avem voie să umblăm la ea până în momentul în care ea va fi dată jos, pusă în ladă și trimisă la Paris în februarie”, a explicat aceasta. Publicul poate realiza fotografii, însă nu le poate posta pe rețelele sociale. „E foarte greu, și selfie? Da”, a recunoscut Conțu.
Pe lângă lucrarea lui Matisse, expoziția reunește peste 300 de piese venite din 25 de muzee din România, Franța, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. Vizitatorii pot vedea de la timbre care ilustrează ia până la lucrări monumentale, precum creația de 10 metri pe 5 metri semnată de Mircea Cantor și împrumutată din colecția Muzeului Louis Vuitton. „E o lucrare alcătuită din 48 de ii împletite, care intră într-un fel de horă. Este expansiunea spre infinit a iei noastre populare. Toate iile sunt făcute în Maramureș”, a explicat Erwin Kessler, precizând că opera aparține Fundației Vuitton și a fost concepută în Franța. Muzeul a lansat și un kit educațional pentru elevi, menit să îi familiarizeze cu istoria și simbolistica iei românești.
Capodopera „La Blouse Roumaine” semnată de Henri Matisse, din colecția Centre Pompidou, a sosit la Muzeul Național de Artă al României și poate fi admirată într-o expoziție de amploare cu peste 320 de lucrări provenind de la 25 de muzee din țară și din străinătate. Vernisată joi, în prezenţa a zeci de invitaţi, specialişti şi iubitori de artă, expoziţia oferă un parcurs dens prin arta românească, cu opere de Matisse, Pallady, Grigorescu, Aman, Tattarescu, Iosif Iser, Ion Bitzan, Dumitru Gorzo, Mircea Cantor, Lena Constante, Luca Gherasim sau Constantin Lecca. Evenimentul a primit Diploma de Înalt Patronaj al preşedintelui României, Nicuşor Dan.
Publicul bucureştean poate vedea, de asemenea, „Fata ucraineană”, ulei pe pânză de Mykola Rachkov, de la Muzeul Regional de Artă Hryhorii Galagan din Cernihiv. Directorul interimar al MNAR, Erwin Kessler, a subliniat că expoziţia reprezintă „o expoziţie normală, singur că în contextul istoric actual, adică al privaţiunilor economice ale României şi a situaţiei geopolitice, este complet anormală”. Expoziţia se deschide cu lucrarea „România Revoluţionară” a lui Daniel Constantin Rosenthal și se încheie cu fotografia „Omagiu adus lui Henri Matisse”, din colecţia toamnă-iarnă a lui Yves Saint Laurent, 1991. Directorul interimar al MNAR, Erwin Kessler, a subliniat că proiectul a fost realizat într-un timp record, mai puțin de cinci luni, cu participarea muzeelor din Franța, Bulgaria și Ucraina.
Pe lângă Fundaţia Amzei, expoziţia a beneficiat de sprijinul sponsorilor și al Asociaţiei Prietenilor MNAR, care au contribuit inclusiv la achiziţia icoanei Deisis din secolul XVI. Kessler a evidențiat că susţinerea privată a fost esenţială pentru realizarea unui proiect de o asemenea amploare. Expoziţia cuprinde peste 320 de piese în şase săli, prezentând ia românească în pictură, sculptură, grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, albume, desene animate şi manuale şcolare. Reprezentările ies în artă încep din secolul XVI și continuă prin epoca ideologică și propagandistică a secolului XIX, includ lucrări de Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmari, Constantin Daniel Rosenthal și Nicolae Grigorescu. Expoziţia evidenţiază rolul iei în arta naţională, realist-socialistă și contemporană, inclusiv în discursul spiritualist-românist și arta critică actuală.
Una dintre săli este dominată de „Anthroposynaptic”, 2015, broderie pe cămăşi tradiţionale realizată de Mircea Cantor, din colecţia Fundaţiei Louis Vuitton de la Paris.