Controverse și impact
Flavia Groșan, medic pneumolog cunoscut în spațiul public pentru opiniile sale controversate exprimate în perioada pandemiei de COVID-19, a murit la Spitalul Județean Clinic de Urgență Bihor pe 19 noiembrie 2025. Potrivit informațiilor furnizate de surse medicale locale, aceasta a fost transportată de urgență pe 17 octombrie, fiind găsită în stop cardio-respirator. Medicii au reușit cu dificultate să o resusciteze, însă starea sa s-a agravat rapid, intrând într-o comă profundă. "A fost o profesionistă deosebită, dar și o figură controversată în comunitatea medicală", a declarat pentru Digi24 dr. Mihai Călin, pneumolog la Spitalul Universitar din Cluj-Napoca.
Surse medicale susțin că Groșan suferea de un cancer extins, cu metastaze la nivel cerebral, pulmonar, hepatic și suprarenal. Cu doar câteva zile înainte de incident, pe 10 octombrie, Flavia Groșan a postat pe pagina de Facebook a cabinetului său, PneumoMed, menționând că trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere medical, având simptome severe precum „tuse epuizantă” și „durere atroce la nivelul plămânului”. Această postare a stârnit îngrijorare în rândul pacienților și colegilor săi.
În timpul epidemiei de COVID-19, Flavia Groșan a devenit un personaj extrem de vizibil, promovând o schemă proprie de tratament pentru formele ușoare și moderate ale bolii, bazată în principal pe antibiotice și terapii inhalatorii. Această abordare a generat controverse, fiind lăudată de unii pacienți și criticată sever de alții. Conform unei analize realizate de Colegiul Medicilor, afirmațiile sale au fost considerate dezinformări periculoase, mai ales ideea că oxigenoterapia în doze mari ar putea dăuna pacienților.
Controversele legate de metodele sale de tratament au dus la o atenție crescută din partea autorităților de sănătate publică. În 2021, medicul a fost convocat la Colegiul Medicilor Bihor pentru a explica declarațiile sale, însă instituția a decis să nu o sancționeze, conform unui raport Digi24. Această decizie a stârnit discuții intense în rândul comunității medicale, mulți experți considerând că astfel de practici ar trebui reglementate mai strict.
Pe lângă controversa medicală, Flavia Groșan a fost, de asemenea, o figură polarizantă în mediul online. Într-una dintre postările sale virale, ea a afirmat că "vârful carierei mele profesionale a fost covidul", susținând că schema sa de tratament a fost aproape perfectă. Aceste afirmații au fost întâmpinate cu scepticism de colegii săi, care au subliniat riscurile dezinformării în rândul pacienților vulnerabili.
Reacțiile la moartea sa au fost variate. Medicul Monica Pop a exprimat un mesaj de regret, spunând: "Mii de pacienți îi datorează sănătatea și viața!" În contrast, alți specialiști din domeniu au subliniat necesitatea de a învăța din controversele create de Groșan și de a promova informații bazate pe dovezi în rândul populației. Aceștia consideră că moartea medicului ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a revizui modul în care se comunică și se implementează tratamentele medicale.
În concluzie, moartea Flaviei Groșan ridică întrebări importante despre responsabilitatea medicilor în comunicarea informațiilor medicale și impactul pe care acestea îl pot avea asupra pacienților. Este esențial ca autoritățile de sănătate publică să continue să monitorizeze și să reglementeze practicile medicale, pentru a asigura că pacienții beneficiază de cele mai bune și mai sigure tratamente posibile.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare mai atentă a informațiilor distribuite de profesioniștii din domeniul sănătății și o mai bună educare a publicului cu privire la riscurile dezinformării în sănătate.