Medicul controversat și cancerul
Medicul pneumolog Flavia Groșan a decedat pe 19 noiembrie 2025, la Spitalul Județean Clinic de Urgență Bihor, unde era internată în stare gravă după ce a suferit de cancer avansat. Potrivit surselor locale, Groșan a fost internată în Terapie Intensivă la mijlocul lunii octombrie, fiind găsită inconștientă de soțul său acasă. "Am pierdut o voce puternică în medicina românească", a declarat un coleg de breaslă, care a dorit să rămână anonim, referindu-se la impactul avut de Groșan asupra pacienților și opiniei publice în timpul pandemiei de COVID-19.
Flavia Groșan a fost diagnosticată cu multiple tumori în metastază, inclusiv cerebrale și pulmonare. Media locală a informat că starea sa a fost extrem de gravă, fiind în comă de gradul 4 și ventilată artificial. Conform datelor furnizate de Spitalul Județean Bihor, Groșan suferea de o formă avansată de cancer, iar prognosticurile medicilor erau pesimiste, având în vedere severitatea afecțiunilor sale.
Pe 10 octombrie 2025, Groșan a postat pe rețelele sociale despre starea sa de sănătate, menționând o "tuse epuizantă" și dureri severe. Aceasta a fost o figură controversată în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, fiind anchetată disciplinar de Colegiul Medicilor din România pentru afirmațiile sale nefondate cu privire la vaccinuri. Potrivit unei declarații din partea Colegiului, "încercările de dezinformare din partea unor medici pot avea consecințe grave în rândul populației".
În timpul pandemiei COVID-19, Groșan a devenit cunoscută pentru teoriile sale alternative, susținând că medicii ar putea omorî pacienții în spitale și promovând tratamente neconvenționale. Aceste afirmații au fost contestate de mulți experți din domeniul sănătății, care subliniau necesitatea unor practici bazate pe dovezi. Dr. Alexandru Hâncu, pneumolog la un spital din București, a declarat: "Este esențial ca medicii să se bazeze pe știință și dovezi, nu pe speculații sau teorii conspiraționiste".
Criticile aduse Flaviei Groșan nu s-au limitat doar la opiniile sale controversate, ci și la modul în care acestea au influențat pacienții. Într-un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, 30% dintre respondenți au declarat că au fost influențați de informațiile false referitoare la vaccinuri și tratamentele COVID-19. Această situație reflectă o problemă larg răspândită în ceea ce privește dezinformarea în sănătate.
În concluzie, decesul Flaviei Groșan ridică întrebări importante despre responsabilitatea medicilor în comunicarea informațiilor către public. Autoritățile din domeniul sănătății au subliniat necesitatea de a combate dezinformarea și de a educa populația în privința importanței vaccinării și a tratamentelor bazate pe dovezi.
Următorii pași ar trebui să includă intensificarea campaniilor de informare și educare pentru a preveni răspândirea teoriilor conspiraționiste care pot afecta sănătatea publică.