Adoptarea amânată în ianuarie
Pachetul II de măsuri fiscale, esențial pentru creșterea veniturilor bugetare, ar urma să fie finalizat săptămâna aceasta în Parlament, a anunțat marți Florin Alexandru Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, la Delphi Economic Forum. Abia după adoptarea acestui pachet poate începe construcția bugetului pentru anul viitor. „Suntem în etapa în care înţelegem că Pachetul II de măsuri, care are o componentă semnificativă pentru zona de venituri, este în Parlament în acest moment şi urmează a se definitiva în decursul acestei săptămâni, iar odată cu el şi închiderea discuţiilor care mai sunt legate... Acum strict pe zona de cheltuieli publice ar trebui să seteze ipotezele pentru elaborarea bugetului şi atunci discuţiile din spaţiul public referitor la acest aspect sunt cadrate pe aceste informaţii”, a spus Florin Alexandru Zaharia, conform AGERPRES.
Secretarul de stat a subliniat că, deși perioada este complicată, ea ar trebui privită ca o oportunitate pentru a repoziționa România pe harta competitivității. „Cred că mesajul pe care noi, ca şi reprezentanţi ai Guvernului, trebuie să-l transmitem este mesajul prin care să întărim nevoia de consecvenţă pentru a putea construi un parteneriat pe termen mediu şi lung solid în care mediul de afaceri să poată să îşi asume riscul unor investiţii”, a afirmat Zaharia.
Declarațiile lui Zaharia vin după ce premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu poată fi adoptat în luna decembrie, ci „să ne lungim cu el în ianuarie”. Bolojan a subliniat că, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să fie adoptată toată legislația necesară pentru a asigura un buget predictibil. „Voi intra direct în probleme, insistând pe trei aspecte: un aspect care ţine de componenta de buget şi de deficit, legat de anul următor; cea de-a doua componentă, aspectele care ţin de reforma în administraţie; şi cea de-a treia componentă, aspectele care ţin de proiectele de investiţii”, a declarat Bolojan.
Premierul a menționat că România ar trebui să încheie anul cu un deficit de 8,4% și că se angajează să reducă deficitul cât mai aproape de 6% în anul următor. „Dacă ar fi să fac o estimare, aş putea să spun 6% - 6,5%”, a afirmat Bolojan. Acest deficit ridicat a fost generat, în parte, de cheltuielile publice necontrolate din ultimii ani.
În contextul reformelor necesare, premierul a anunțat că toate ministerele trebuie să aibă în vedere, pentru anul viitor, o reducere a bugetului de salarii cu până la 10%. „Acest lucru nu înseamnă neapărat concedieri. Unii miniștri pot face reduceri de personal, dacă se constată că este personal excedentar, dar alții pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de acest gen”, a explicat Bolojan.
Premierul a fost întrebat despre reacția ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, care s-a opus reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal. Bolojan a dat drept exemplu reorganizarea activităților în ministerul de Interne, subliniind că unele unități de pază pot fi înlocuite cu camere de supraveghere. „Este greu să facem excepții, iar toate ministerele trebuie să fie parte la acest efort”, a afirmat Bolojan.
Premierul a mai precizat că, pentru a recâștiga credibilitatea României pe piețele externe, este esențial să se mențină cheltuielile sub control. „Dacă nu le ținem sub control, în ultimii ani au fost întotdeauna scăpate de sub control, între ceea ce estimezi la început de an și ceea ce atingi la final de an este o mare diferență”, a subliniat Bolojan.
În privința Ministerului Apărării, premierul a avertizat că este greu de realizat excepții și a subliniat necesitatea unui efort comun din partea tuturor ministerelor. „Toți cei care suntem într-o funcție publică trebuie să fim parte la acest efort”, a concluzionat Bolojan.
Premierul a mai menționat că, în viziunea sa, în cazul învățământului preuniversitar nu se pune problema altor reduceri de bugete, asigurând că acest sector va beneficia de finanțare adecvată.
În concluzie, anunțurile făcute de Bolojan și Zaharia subliniază nevoia de reformă și construcție a unui buget sustenabil pentru anul 2026, cu accent pe predictibilitate și controlul cheltuielilor.