Controverse legislative în transport
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis miercuri, 5 noiembrie 2025, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii de aprobat Ordonanța Guvernului nr. 36/2024, care reglementează autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport național și metroul administrat de Metrorex. Potrivit Administrației Prezidențiale, această lege a fost transmisă la promulgare după ce Parlamentul a aprobat OG 36/2024 fără modificări. „Legea afectează în mod direct regimul juridic al proprietății, un domeniu rezervat legii organice”, a declarat un purtător de cuvânt al Președinției.
Președintele a subliniat că Parlamentul a înaintat legea pe 18 octombrie 2025 (PL-x 518/2024). Ordonanța a fost adoptată în baza Legii de abilitare nr. 187/2024 și art. 108 din Constituție, vizând înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară pe baza autorizației de construire emise de Ministerul Transporturilor și a documentației cadastrale. Conform sesizării, OG 36/2024 modifică Legea cadastrului nr. 7/1996 și Legea nr. 50/1991, inclusiv reguli pentru regularizarea cotelor datorate către Inspectoratul de Stat în Construcții.
Administrația Prezidențială argumentează că legea intervine în regimul juridic general al proprietății, ceea ce contravine articolelor 73 alin. (3) lit. m) și 76 alin. (1) din Constituție. „Adoptarea acestei legi ca lege ordinară ar încălca principiile consacrate de Constituție”, a afirmat un expert în drept constituțional de la Universitatea București, care a dorit să rămână anonim.
În plus, Președinția subliniază că regula care permite intabularea fără certificatul de atestare a edificării contravine regimului general al proprietății imobiliare, reglementat prin Legea nr. 7/1996, considerată lege organică. Astfel, orice derogare sau completare ar trebui să respecte majoritatea cerută pentru legile organice, conform art. 73 și 76 din Constituție.
Criticile se extind și asupra aspectelor de siguranță publică. Președintele invocă încălcarea art. 22 alin. (1), art. 34 și art. 35 din Constituție, menționând că eliminarea certificatului de atestare din procedura de intabulare compromite controlul calității și siguranței lucrărilor de construcție. Acest certificat garantează conformitatea cu autorizația de construire și cerințele esențiale de calitate, iar lipsa sa poate duce la riscuri severe pentru utilizatorii infrastructurii de transport.
„În cazul infrastructurii de metrou, riscurile sunt multiplicate, iar statul are obligația de a menține un cadru legislativ care să prevină pericolele pentru viața cetățenilor”, a declarat un specialist în drept administrativ de la Institutul Național de Statistică. Președinția subliniază că statul trebuie să implementeze măsuri adecvate pentru identificarea deficiențelor înainte de punerea în funcțiune a infrastructurii.
Administrația Prezidențială a semnalat, de asemenea, un paralelism normativ, susținând că aceeași soluție de intabulare fără certificat este introdusă în mod simultan în Legea nr. 7/1996 și Legea nr. 50/1991. Conform art. 1 alin. (5) din Constituție, dublarea inutilă a reglementărilor este interzisă, iar legiuitorul trebuie să folosească norma de trimitere.
Potrivit sesizării, nerespectarea jurisprudenței Curții Constituționale în privința clarității legislative ar atrage, de asemenea, încălcări ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Președintele României a solicitat, în concluzie, admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său, subliniind că atât motivele extrinseci, cât și cele intrinseci impun respingerea actului normativ care aprobă OG 36/2024.
În acest context, este esențial ca Curtea Constituțională să analizeze cu atenție sesizarea, având în vedere implicațiile legale și de siguranță publică ale legii contestate. Rămâne de văzut care va fi decizia finală a Curții și cum aceasta va influența viitorul infrastructurii de metrou din București și al reglementărilor din domeniul construcțiilor.
În concluzie, sesizarea Președintelui Nicușor Dan ridică întrebări importante cu privire la respectarea legislației și la protecția cetățenilor în fața unor posibile abuzuri legislative.
Următorii pași vor depinde de reacția Curții Constituționale și de modul în care autoritățile vor aborda aceste provocări legislative.