Percheziții și acuzații grave
Conform unui comunicat al Parchetului General, descinderile au loc pe raza municipiului Bucureşti, la sediile sociale a patru societăţi comerciale având ca obiect de activitate comercializarea şi furnizarea energiei electrice, precum şi la locuinţele persoanelor fizice, bănuite de implicare în comiterea faptelor, într-o clauză privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălare a banilor, potrivit Agerpres. Efectuarea percheziţiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor privind comiterea acestor infracţiuni.
Potrivit unor surse judiciare, descinderile vizează companiile Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, precum și locuințele administratorilor acestor societăți. Potrivit anchetatorilor, acuzațiile sunt de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.
Patronul, Augustin Oancea, participă la percheziții după ce a solicitat acest lucru, spun surse judiciare. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupă locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).
În februarie 2024, ANRE a aplicat o amendă record de peste 200 de milioane de euro pentru patru traderi de energie care au obținut profituri uriașe în timpul crizei energetice, printre aceștia s-a aflat și grupul Tinmar. Furnizorii au contestat în instanță decizia autorității.
Procurorii susţin că, în perioada aprilie - august 2022, societăţile din grup au desfăşurat o serie de operaţiuni pe piaţa energiei electrice care au generat profituri semnificative, printr-un mecanism coordonat între societăţile din cadrul grupului. Patru firme din acest grup ar fi fost implicate în circuit.
Anchetatorii afirmă că obiectivul principal al acestor operaţiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de OUG nr. 27/2022. Astfel, una dintre firmele grupului a solicitat decontări pentru lunile mai - august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar alta de 295.354.585 lei.
"Exemplificăm schema de compensare aplicabilă cu privire la decontul lunar depus de una dintre societăţi. În luna august 2022, preţul mediu de referinţă de achiziţie al energiei electrice al acestei societăţii a fost de 2.479,68 lei/MWh. În această lună, societatea a furnizat pentru clienţii non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziţie de 179.204.961 lei, iar dacă se ţine cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziţie poate fi considerat - 188.165.209 lei. Din preţul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuţie, 5. TVA, 6. Accize, 7. Contribuţie cogenerare şi 8. Certificate verzi), rezultă un preţ mediu pe componenta de achiziţie de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei. Din costul de achiziţie (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziţie (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei. Rezultă că, în mecanismul de compensare a preţurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preţ mediu de achiziţie mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienţilor, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism", precizează Parchetul în comunicat.
Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societăţile sunt suspectate de creşterea artificială a preţului mediu de achiziţie pe care îl raportau autorităţilor. Astfel, două dintre firme ar fi achiziţionat energie de pe piaţa pentru ziua următoare (PZU), iar apoi aceasta ar fi fost vândută către alte societăţi comerciale din grup, la preţuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacţii intra-grup, potrivit procurorilor.
În acest sens, furnizorul de energie şi o altă firmă din grup sunt bănuite că jucau rolul de intermediar, preluând energia la preţuri mai mari şi revânzând-o mai departe către alte două firme din grup, contribuind la creşterea preţului mediu raportat.
Tranzacţiile s-ar fi realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creşterea preţului mediu de achiziţie, potrivit procurorilor, în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.
În esenţă, spun procurorii, energia circula între firmele grupului la preţuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporţionat de mari faţă de costul real suportat.
"Astfel, s-au creat scheme de tranzacţionare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. şi S. S.R.L. au vândut energie către T.E S.A. la preţ de 460 lei/MWh, iar T. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la preţuri între 800 şi 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. şi S. S.R.L. la preţuri între 933,45 şi 3578,93 lei/MWh. Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către T. E. S.A. la preţul de 439,68 lei/MWh, T. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ şi influenţând astfel preţul mediu de achiziţie raportat în cererile de decontare către bugetul de stat. Această "rotire" a energiei între societăţile din cadrul grupului a permis E.M. şi S. să raporteze un preţ mediu de achiziţie mult mai ridicat decât cel real de pe piaţă. Creşterea preţului mediu de achiziţie a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat. S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la T. E. S.A. către E.M. S.R.L. şi S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziţionării unor cantităţi semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creşterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie şi august 2022. Cantităţile totale achiziţionate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie şi 62.656 MWh în luna august, cu preţ mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantităţile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie şi 89.502 MWh în luna august, cu preţ mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh", precizează Parchetul.
În opinia procurorilor, societăţile au crescut rapid portofoliul de clienţi, preluând consumatori de la furnizorul de energie şi raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienţilor a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulţi clienţi şi cu cât era mai mare preţul mediu de achiziţie, cu atât suma compensată era mai mare.
În plus, operaţiunile desfăşurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puţin 50% din necesarul portofoliului prin producţie proprie sau contracte la termen, şi nu de pe pieţe spot, se arată în anchetă. Prin acest mecanism, profitul grupului este suspectat că ar fi fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.
De asemenea, această strategie a combinat coordonarea între societăţi, creşterea artificială a portofoliului de clienţi şi utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câştiguri rapide, potrivit procurorilor.
În urma informaţiilor apărute despre percheziţii, reprezentanţii Tinmar au transmis un punct de vedere, printr-un comunicat remis Observatornews.ro.
"În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public, care conțin afirmații neadevărate și potențial prejudiciabile la adresa imaginii societății noastre, dorim să facem următoarele precizări: În ultimii ani, societățile din cadrul Grupului Tinmar au făcut obiectul unor controale ample și succesive desfășurate de toate autoritățile competente din România - inclusiv Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Toate aceste verificări s-au finalizat fără constatarea unor fapte care să depășească limitele activității economice normale și legale. În mod particular, tranzacțiile la care fac referire materialele de presă au fost analizate în detaliu de către ANRE pe o perioadă de aproape un an, concluzia autorității fiind aceea că nu se reține nicio culpă sau neregularitate în sarcina societăților noastre.
Grupul Tinmar a manifestat întotdeauna transparență deplină și cooperare totală cu instituțiile statului, punând la dispoziția acestora toate informațiile și documentele necesare pentru clarificarea situațiilor verificate. Vom continua să procedăm la fel și de această dată, pentru ca realitatea faptelor să fie corect stabilită și reflectată public.
Considerăm că diseminarea unor informații neverificate este de natură să aducă atingere imaginii noastre și relațiilor de încredere construite de-a lungul timpului cu partenerii și instituțiile financiare.
Ne exprimăm convingerea că adevărul și transparența vor prevala, iar activitatea noastră - desfășurată cu profesionalism și respect față de lege - va fi corect înțeleasă și apreciată", se arată într-un comunicat transmis de compania Tinmar pentru Observatornews.ro.