Impactul reformei pensiilor speciale
Dacă nu face reforma pensiilor speciale, România va pierde 231 de milioane de euro, a anunțat miercuri ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, precizând că România are timp până la jumătatea lunii noiembrie pentru rezolvarea acestei probleme.
„231 milioane de euro este jalonul pentru pensiile speciale, care trebuie rezolvat până la finalul lunii noiembrie. Sunt convins că Ilie Bolojan va împinge din nou reforma, astfel încât să evităm să plătim penalizarea”, a declarat miercuri ministrul Dragoș Pîslaru.
După două amânări, Curtea Constituțională a respins, luni, reforma pensiilor magistraților, anunță CCR. Judecătorii Curții au motivat decizia de admitere, în integralitate, a obiecției privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia”.
Guvernul și-a asumat răspunderea corect procedural, potrivit Curții, deoarece domeniul reglementat era omogen, iar urgența a fost justificată (PNRR, echilibru bugetar). Curtea a subliniat că modificările succesive ale legislației privind pensiile speciale nu contravin principiului securității juridice, atâta timp cât sunt coerente și fără caracter arbitrar.
Decizia CCR este definitivă și obligatorie și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Analiștii consultați de „Adevărul” au afirmat că CCR a amânat de fapt conflictul pensiilor speciale, dar nu l-a închis. „Legea nu a fost respinsă pe fond, ci doar pe formă, pentru lipsa avizului din partea Înaltei Curți sau CSM. Premierul poate veni mâine cu același text. Este o soluție rabinică, elegantă, prin care CCR amână conflictul, dar nu-l închide”, subliniază profesorul Andrei Țăranu care punctează că decizia CCR nu este o lovitură pentru Guvernul Bolojan, ci o soluție de compromis.
Proiectul Legii a venit direct de la Guvern, fiind adoptat în Parlament cu asumarea răspunderii Executivului, iar mizele acestuia sunt strâns legate de misiunea Guvernului privind redresarea economică a țării și asigurarea banilor din PNRR. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți analiști pentru a înțelege implicațiile deciziei CCR care a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților.
Comisia Europeană „ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale”, iar apoi, la expirarea termenului, „va evalua” dacă jalonul PNRR a fost „îndeplinit satisfăcător”, pentru o decizie privind suspendarea plății tranșei respective de fonduri, a declarat, pentru StartupCafe.ro, un purtător de cuvânt al executivului comunitar.
„România a depus a treia cerere de plată la 15 decembrie 2023. Aceasta a fost parțial plătită la 10 iunie 2025 (1,3 miliarde EUR). În decizia sa de suspendare, Comisia a constatat că șase etape care fac parte din a treia cerere de plată au rămas neîndeplinite. Printre acestea, jalonul 215 se referă la intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (inclusiv pensiile judecătorilor și magistraților).
Comisia ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale. Conform Regulamentului RRF, România are termen până la 28 noiembrie 2025 (șase luni) pentru a finaliza măsurile legate de cele șase etape suspendate care fac parte din a treia cerere de plată. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, va ridica suspendarea și va proceda la plata sumei suspendate”, a declarat, pentru StartupCafe, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Întrebat, miercuri seară, dacă Comisia Europeană ar putea acorda României o amânare până după sărbători pentru a reface reforma, ministrul a răspuns: „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea este că termenul de șase luni este un termen care curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu „hai că poate, hai că merge”, dar acesta este un termen care nu are cum să mai fie întors. Șase luni, 28 noiembrie, se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme”.
Referitor la posibilitatea unei soluții de compromis cu Comisia Europeană, ministrul a anunțat că vineri va discuta la Bruxelles exact care sunt opțiunile disponibile. Curtea Constituțională a avut „doar observații de formă” la legea pensiilor speciale, nu observații de fond, a menționat Pîslaru.
„Fiind a treia oară când lua o decizie, după două amânări, dacă avea observații de fond le-ar fi spus. Aș vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestie doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobată condiționată sau ceva care se poate să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultima sută de metri”, a explicat ministrul.
Pîslaru anunță că Guvernul lucrează la un plan concret. Întrebat dacă are așteptări mari de la negocierile de la Bruxelles, Pîslaru a fost realist și a precizat că Guvernul lucrează la un plan concret: „Evident, nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim”.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Decizia a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat o obiecție de neconstituționalitate.
Reforma pensiilor speciale este una dintre jaloanele din PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de finanțare europeană.