Decizia CCR influențează reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României are programată luni, 30 octombrie 2023, la ora 14.00, pronunțarea pe legea privind reforma pensiilor magistraților, după două amânări ale deciziei. Proiectul de act normativ inițiat de Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, prevede creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și limitarea pensiei acestora la 70% din valoarea ultimului salariu. Această reformă a stârnit controverse semnificative în rândul magistraților, în special al judecătorilor, care, în semn de protest, au suspendat activitatea, exceptând cazurile urgente.
Asociația Forumul Judecătorilor din România a avertizat că modificările propuse ar putea determina pensionarea sau demisia a peste 1.000 de judecători și procurori. La scurt timp după, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, a declarat că o pensie de 70% din salariul net, care ar ajunge la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel, este considerată insuficientă, având în vedere că pensia medie în România este de aproximativ 2.759 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, dacă proiectul nu va trece de Curtea Constituțională, va fi dificil pentru Guvern să continue să abordeze alte nedreptăți. De asemenea, Bolojan a menționat că reforma pensiilor magistraților este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are ca scop reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului.
În luna septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în unanimitate, să conteste la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor magistraților. Această acțiune evidențiază tensiunile existente în sistemul judiciar, care funcționează la capacitate redusă de aproape două luni, limitând activitatea instanțelor la cauzele urgente.
Jurnalistul Sorin Ioniță a explicat într-un editorial pentru G4Media că reforma pensiilor magistraților reprezintă un front delicat din deciziile economice pe care premierul Bolojan își propune să le implementeze în contextul unui deficit bugetar fără precedent. Pe de altă parte, Dan Tăpălagă a subliniat că mulți magistrați s-au bucurat de privilegii financiare în ultimii ani, ceea ce a dus la o situație în care aceștia se pot pensiona cu o vechime de doar 25 de ani și cu pensii mai mari decât salariile.
Conform unei anchete realizate de G4Media, mulți magistrați greviști au venituri lunare de la 5.000 la 20.000 de euro, iar unii șefi din Justiție au raportat venituri anuale din salarii și restanțe salariale de peste 1 milion de lei, echivalente cu venituri lunare de 17.000 până la 22.000 de euro.
Decizia Curții Constituționale de luni va avea implicații majore atât pentru funcționarea sistemului judiciar, cât și pentru parcursul guvernului Bolojan.
Premierul a subliniat că o respingere a legii ar putea afecta legitimitatea Executivului de a continua reformele promise, iar impactul asupra fondurilor europene din PNRR este semnificativ, având în vedere că aproximativ 231 de milioane de euro sunt condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.