Decizia Curții Constituționale astăzi
Curtea Constituțională se pronunță luni pe legea privind reforma pensiilor magistraților. Actul normativ ar putea să prelungească vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor până la 65 de ani, iar pensia în magistratură nu va mai putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu.
La începutul lunii septembrie 2025, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.
Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.
Proiectul de lege privind pensiile magistaţilor rezolvă, după cum spunea premierul Bolojan, ”două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei”.
Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.
Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a precizat premierul Bolojan.
Judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi în ședință, de la ora 14.00, pentru a discutat două dintre proiectele de lege pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. Cei nouă judecători urmează să se pronunțe pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ÎCCJ la CCR, și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.
Alte trei proiecte de lege adoptate de guvernul Bolojan în pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare au trecut de testul constituționalității. Este vorba de proiectul de lege privind reforma în sănătate, cel privind guvernanța corporativă. Legea privind modificările aduse la ASF, ANCOM și ANRE a fost la rândul ei validată de CCR și promulgată de președintele Nicușor Dan.
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări: Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiție acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Instituția condusă de Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.