Controverse legate de pensiile private
UPDATE Ora 15.10: Judecătorii Instanței Supreme au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3.
Judecătorii ICCJ reclamă, între altele, încălcarea dreptului de proprietate. Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată, iar prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2.
Comunicatul ICCJ:
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private – (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) – (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53.
Sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
În sinteză considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secțiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituționalitate:
1. Încălcarea dreptului la proprietate privată, garantat de dispozițiile art. 44 din Constituție, a principiului proporționalității prevăzut de art. 53 din Constituție şi a principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituţie.”
UPDATE 16 octombrie ora 14.00: Reprezentanții Instanței Supreme vor susține o declarație de presă la ora 15.00. Rămâi pe G4Media pentru a afla ce au decis judecătorii ICCJ.
Articolul inițial: Judecătorii Instanței Supreme decid joi dacă sesizează Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3.
„La data de 16 octombrie 2025, ora 14:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați pentru constituirea în Secții Unite în vederea exercitării atribuției prevăzute de dispozițiile art. 27 lit. b din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară.
Ordinea de zi a ședinței:
1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private(PL-x nr.320/2025)
După finalizarea dezbaterilor și soluționarea ordinii de zi mass-media va fi anunțată cu privire la decizia adoptată.”, a anunțat Înalta Curte.
Context: Parlamentul a adoptat, miercuri, legea de plată a pensiilor private din România, la 17 ani de la înființarea sistemului. Aceasta reglementează modul în care românii își vor putea retrage banii din pensia privată Pilon 2 și pensia facultativă Pilon 3, scrie Economedia.
Legea prevede că, la pensie, românii vor putea retrage ca avans doar 30% din suma acumulată, iar restul sumei va fi eșalonată la plată cel puțin 8 ani. Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele cu fonduri acumulate mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage toți banii dintr-o singură tranșă.
În prezent, românii își pot retrage integral banii din pensiile private. După promulgarea legii, acest lucru nu va mai fi posibil.
Modificarea a stârnit numeroase dezbateri și critici în spațiul public.
Proiectul de lege poate fi consultat aici.
Petiție online împotriva Legii privind plata pensiilor private. O asociație de consumatori cere CCR să oprească „agresiunea”.
Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), a anunțat că, împreună cu Comunitatea Declic, a inițiat o petiție pentru „oprirea colectivizării pensiilor private”, referindu-se la Legea privind plata pensiilor private.
„Societatea civilă se mobilizează exemplar pentru a opri agresiunea asupra pensiilor private ale românilor! AURSF a atras atenția, încă din luna iunie, când proiectul de lege a fost pus pentru prima dată în dezbatere publică, că acesta încalcă drepturile participanților și avantajează industria financiară”, afirmă Alin Iacob.
Acesta amintește că a trimis atât la Guvern, cât și la Parlament propuneri de îmbunătățire a proiectului de lege, explicând de ce soluțiile preconizate nu sunt corecte, însă forma finală a legii nu a preluat sugestiile, astfel că acum este inițiată o petiție online împotriva validării acestei legi de către Curtea Constituțională.
„Împreună cu Comunitatea Declic lansăm astăzi o petiție pentru oprirea colectivizării pensiilor private ale românilor! Una dintre cele mai importante și mai active voci ale societății civile, Comunitatea Declic, trage un puternic semnal de alarmă și solicită judecătorilor CCR să apere drepturile a peste 9 milioane de participanți în sistemul de pensii private!”, susține președintele AURSF.
Demersul asociației survine în aceeași zi în care Înalta Curte de Casaie și Justiție a sesizat Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea legii, invocând următoarele motive:
ICCJ – condusă de judecătoarea Lia Savonea – spune în sesizarea către CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II de pensii reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.
„Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
Argumentele ICCJ pentru încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime sunt:
ICCJ spune că neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. „De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.
Principala modificare, care a stârnit nemulțumiri publice, este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum se întâmplă acum, ci maximum 30% din sumă, iar restul, lunar, eșalonat pe 8 ani.
Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. De asemenea, pot primi toată suma sub formă de plată unică persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.
Principalele prevederi ale legii:
Proiectul prevede și reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private.
Conform actului normativ, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum și fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.