Controversele din jurul pensiilor magistraților
Curtea Constituțională va relua luni dezbaterea privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra proiectului de reformă a pensiilor speciale ale magistraților.
Judecătorii instanței supreme susțin că legea care modifică pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor ar încălca mai multe principii constituționale și decizii obligatorii ale CCR, invocând încălcarea statului de drept, a independenței justiției, a securității juridice, a legalității și neretroactivității legii, precum și a încrederii legitime. De asemenea, instanța reclamă discriminări fără justificare obiectivă și ignorarea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condițiile de pensionare a magistraților, fiind una dintre cele cinci legi adoptate prin această procedură. Partidul AUR a depus moțiuni de cenzură pentru celelalte patru legi, dar nu și pentru legea privind magistrații, ceea ce a permis adoptarea acesteia și exercitarea dreptului de sesizare a CCR.
Potrivit legii, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la ÎCCJ sau de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile respective, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislația sistemului public de pensii. Pensia specială a magistraților se calculează ca 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții sociale în ultimele 60 de luni de activitate, fără a depăși 70% din venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare.
UPDATE: La ora 14:00 a început ședința Curții Constituționale a României. În cadrul acestei ședințe, se discută și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reforma pensiilor magistraților a generat ample nemulțumiri în sistemul judiciar. De aproape două luni, instanțele funcționează la capacitate redusă, iar activitatea este limitată la cauzele urgente, în semn de protest față de modificările propuse. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat în mai multe rânduri proiectul de lege, reclamând "climatul de ostilitate creat împotriva magistraților prin luări de poziție politice și campanii mediatice" care, potrivit instituției, au urmărit discreditarea sistemului judiciar.
Pe fondul acestor tensiuni, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională nu doar în legătură cu legea pensiilor magistraților, ci și cu cea privind plata pensiilor private, considerând că ambele acte normative încalcă dreptul de proprietate. "În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă", a transmis Înalta Curte.
Hotărârea CCR de luni va avea implicații majore atât pentru funcționarea sistemului judiciar, cât și pentru parcursul guvernului Bolojan. Premierul a avertizat, la finalul lunii august, că o respingere a legii ar pune sub semnul întrebării legitimitatea Executivului de a continua reformele promise: "Dacă proiectul nu va trece de Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți."
Decizia Curții Constituționale este așteptată să aibă un impact major atât asupra funcționării sistemului judiciar, afectat de proteste și întârzieri, cât și asupra deblocării fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.