Pensiile speciale și controversele din justiție
Controversa pensiilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, a provocat numeroase reacții online după ce a afirmat că pensia sa de 10.000 de euro nu este una mare. El a spus, nemulțumit, că înainte de pensionare câștiga un salariu lunar de 12.000 de euro. „Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea”, a spus acesta, la un post TV.
Declarația apare în contextul scandalului legat de pensiile speciale, intensificat după ce CCR a respins reforma propusă de Ilie Bolojan. În același timp, magistrații continuă să afirme că veniturile lor sunt „prea mici”. Petre Lăzăroiu a fost numit judecător la CCR în 2008, de președintele de atunci, Traian Băsescu, pentru un mandat de doi ani. Ulterior, la 2 iunie 2010, a primit un nou mandat, cu o durată de nouă ani.
„Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea. Dacă vrem să reparăm ceva, să se facă la lumină, nu pe la spate. Se tot dau exemple de judecători sau procurori care au nu știu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Că ies la pensie la 45 de ani. Păi orice polițist poate ieși la pensie la 45 de ani. Și el mănâncă pensie timp de 30 de ani. Un magistrat poate nu prinde vârsta de pensionare”, a spus acesta, la B1 TV.
Petre Lăzăroiu și-a apărat poziția, reiterând ideea că magistrații se confruntă cu numeroase restricții: „Un judecător, un procuror nu are voie la nicio activitate lucrativă. Nu are voie în firme, nu are voie să conducă firme. Nu au voie să deschidă o asociație. Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”.
„Ce anume v-a împovărat mai mult, în cei 41 de ani de carieră, dintre care 10 în comunism și restul – în democrație?, l-am întrebat. N-a zis nimic despre ultimii 10 ani ai ceaușismului, ci despre perioada recentă: nu am putut să îmi fac o firmă, a răspuns Lăzăroiu”, a scris Cristian Preda, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Judecătoarea Elena Costache, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a stârnit la rândul său reacții după ce a afirmat, pentru Digi24, că o pensie de 11.000 de lei, pe care o poate primi un magistrat, este mică. Declarația vine în contextul în care, potrivit propriei declarații de avere, ea a avut în 2023 un salariu net de peste 57.000 de lei pe lună.
„Da, mi se pare puțin și o să vă spun de ce”, afirma aceasta, argumentând că judecătorii nu pot avea alte surse de venit, iar pensiile lor sunt calculate strict, în funcție de anumite procente aplicate salariului net.
Reforma pensiilor speciale pentru magistrați, inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan și asumat ulterior în Parlament pe 1 septembrie, prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. De asemenea, pensia va fi plafonată la cel mult 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cât este în prezent.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, explica Bolojan, la finalul lunii august.
Cei cinci judecători care au votat împotriva reducerii pensiilor speciale sunt Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Mihai Busuioc.
Primele patru nume se regăsesc pe lista celor care beneficiază de pensii între 30.000 și 70.000 de lei net pe lună, potrivit Newsweek.