Decizia CCR și implicațiile legii
Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, stabilind că actul normativ este neconstituțional. Decizia CCR a venit după două amânări succesive, în 24 septembrie și 8 octombrie.
Potrivit surselor Observator, 5 din cei 9 judecători ai CCR au respins legea pe motiv de formă, concret pentru că Guvernul nu ar mai fi luat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care este consultativ, dar obligatoriu. În iulie, CSM a refuzat să acorde aviz proiectului pe motiv că a avut prea puțin timp la dispoziție. Conform legii, avizul trebuie dat în cel mult 30 de zile. Inițial, CSM a invocat că a primit doar un tabel, nu un proiect de lege. "Consiliul Superior al Magistraturii informează opinia publică în legătură cu faptul că, la data de 30 iulie 2025, a primit de la Cabinetul Prim-ministrului Guvernului României materialul intitulat 'tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul Justiției'. În răspunsul comunicat de Consiliu (document accesibil aici) s-a subliniat că această modalitate de 'consultare' este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers", se arată în motivarea CSM.
Mai mult, faptul că 4 din cei 9 judecători s-au opus înseamnă că aceștia au considerat că nu este nicio problemă cu avizul. Potrivit surselor Observator, judecătorii care au votat pentru sunt: Mihaela Ciochină (numită de Klaus Iohannis), Cristian Deliorga (PSD), Gheorghe Stan (PSD), Bogdan Licu (PSD) şi Mihai Busuioc (PSD), iar împotrivă: Simina Tănăsescu (PNL), Csaba Asztalos (UDMR), Dacian Dragoş (numit de Nicuşor Dan), Iulia Scântei (PNL).
În continuare, Guvernul va trebui să reia procedura de la zero, adică să ceară aviz de la CSM, apoi să adopte din nou proiectul în ședința de Guvern. Rămâne de văzut dacă Guvernul va alege tot asumarea răspunderii sau va fi un proiect normal în Parlament. Executivul condus de Ilie Bolojan trebuie acum să aștepte cel mult 30 de zile avizul CSM, dar legea poate fi atacată din nou la CCR de către ÎCCJ. Iar dacă va ajunge din nou pe masa CCR, Curtea ar putea să o declare neconstituțională pe probleme de fond, de data aceasta.
Amintim că legea pensiilor magistraților prevede că pensia acestora va fi egală cu 70% din ultimul salariu net. Vârsta de pensionare va crește, etapizat, la 65 de ani, iar pragul se va atinge în 2035. Premierul Ilie Bolojan a sugerat recent că ar putea să se retragă dacă legea va pica la CCR, dar președintele Nicușor Dan i-a transmis că nu este cazul să demisioneze dacă CCR va respinge reformele. România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR din cauza acestei respingeri.
Decizia vine la 50 de zile după ce Guvernul Bolojan și-a asumat creșterea vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor la 65 de ani. Din nouă judecători câți are Curtea, cinci au votat pentru admiterea sesizării ICCJ, iar patru împotrivă. Conform surselor, unul dintre motivele pentru care s-a dat verdictul de neconstituționalitate este faptul că legea nu are avizul CSM. În schimb, asupra conținutului legii nu au fost găsite obiecții. De altfel, CCR urmează să publice motivarea deciziei.
Reacția CSM după decizia Curții Constituționale a fost una fermă. "Decizia instanței de contencios constituțional, care a sancționat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, reafirmă rolul acestuia de garant al independenței justiției în arhitectura constituțională și impune un dialog interinstituțional real și onest între puterile statutului, care să dea efect principiului cooperării loiale între acestea", afirmă CSM într-un comunicat. Reprezentanții Consiliului susțin că orice demers al puterii legislative și al celei executive, care vizează autoritatea judecătorească, trebuie realizat cu consultarea efectivă a acesteia, astfel încât să fie asigurată respectarea deplină a independenței justiției și a celorlalte valori constituționale care asigură premisele pentru realizarea unui act de justiție în interesul cetățeanului. "În mod regretabil, aceste exigențe au fost ignorate de factorul politic în procedura de adoptare a actului normativ declarat neconstituțional, fapt ce a determinat intervenția Curții Constituționale care, în mod firesc, a invalidat acest demers", transmite CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii arată că își manifestă deschiderea pentru dialogul cu celelalte puteri în stat, astfel încât să fie identificate soluțiile potrivite pentru înlăturarea dificultăților reale din activitatea autorității judecătorești, pe care sistemul judiciar le-a semnalat în repetate rânduri.