Ministrul Muncii propune reforme
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat luni, într-un interviu la DC News, că ministerul are pregătit un nou proiect de lege privind reforma pensiilor speciale, în cazul în care Curtea Constituțională a României (CCR) va decide respingerea actualei forme. Manole a reamintit că CCR a respins anterior o inițiativă similară, pe motiv că aceasta „instituia un tratament fiscal diferit” față de alți pensionari, motiv pentru care Ministerul Muncii ia în calcul o variantă compatibilă cu deciziile Curții.
„În tot procesul acesta de facere a legii care este, acum, pe masa CCR, am avut comunicare constantă cu Comisia Europeană. Și e un lucru care trebuie să se întâmple mereu, pentru că oamenii aceia trebuie să aibă o anumită predictibilitate dinspre noi. Iar faptul că există un plan B pentru a reface proiectul dacă ajungem în situația nefericită de a fi declarat neconstituțional, este un lucru important. Chiar dacă nu mai e mult timp, undeva la o lună, noi avem un draft la Ministerul Muncii. Draftul pe care l-am și pus inițial pe masa premierului”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.
„Da și trebuie să facem asta, pentru că avem nevoie de un sistem mai echitabil. Vreau să fac o precizare. Acest proiect care este pe masa CCR sau un eventual proiect care se va referi la viitor, nu va afecta, din păcate, pensiile speciale în plată. Pentru ele însă există o soluție, iar soluția este impozitarea progresivă a veniturilor, nu doar a pensiilor speciale, pentru că CCR a mai respins o dată... De fapt, proiectul anterior a fost respins pe motivul că instituie un tratament fiscal diferit față de alte venituri ale altor pensionari”, a mai spus Manole.
Curtea Constituțională analizează astăzi soarta reformei pensiilor speciale. Curtea discută luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia a fost amânată deja de două ori, în contextul unor dezbateri aprinse legate de constituționalitatea noilor prevederi. Legea prevede, printre altele: vârsta de pensionare a magistraților: 65 de ani (cu o perioadă tranzitorie de 10 ani); vechime minimă în magistratură: 35 de ani, față de 25 de ani în prezent; plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net, în loc de 80% din ultimul salariu brut; pensionare anticipată posibilă doar după 35 de ani de vechime, cu penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la 65 de ani.
Aminitind, premierul Ilie Bolojan și-a asumat, în fața Parlamentului, legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare ale magistraților. Această lege face parte din pachetul 2 de măsuri fiscale. Prin această lege, este stabilită vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani (cu o perioadă tranzitorie de 10 ani), 35 de ani vechime în magistratură față de 25 de ani - cât este astăzi, pensia să nu fie mai mare de 70% decât ultimul venit net - astăzi este 80% din ultimul salariu brut încasat. Magistrații se vor putea pensiona și anticipat, dar doar după 35 de ani de vechime în magistratură și cu o penalizare de 2% pentru fiecare an în minus față de cei 65 de ani prevăzuți în lege. În momentul asumării legii, premierul Ilie Bolojan declara, în fața Parlamentului: ”Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”. Ilie Bolojan afirma, la un moment dat, că dacă va pica această lege la CCR, va demisiona. Recent, declara: ”dacă voi demisiona, vă voi anunța eu”, bătând în retragere.
Judecătorii Curţii Constituţionale au motivat, luni seară, 20 octombrie, decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”. Florin Manole, ministrul PSD al Muncii, a explicat, la Antena 3 CNN, greşeala de procedură care a dus la respingerea reformei pensiilor speciale de către CCR. "Pe tot parcursul procedurii referitoare la acest proiect, am comunicat pas cu pas la fiecare dintre momente – inclusiv la punerea în transparență, inclusiv la ora la care punem – cu premierul și Cancelaria. S-a făcut într-un mod cât se poate de constructiv. Faptul că am respectat procedura se vede și din faptul că am făcut 2 adrese. De ce am trimis de două ori? O dată spre consultare și o dată spre avizare. Există, în practica dintre ministere, această uzanță de a trimite cât mai repede, tocmai pentru a da cât mai mult timp de studiere a documentului, mai ales că aveam de-a face cu un document foarte important și un ritm foarte alert", a punctat Manole.
Manole a subliniat că întreaga comunicare, dintre ministerul Muncii și Cancelaria Premierului, a fost onestă şi colegială, pentru "a nu se percepe nicio greşeală dinspre noi". "Să știţi că nu doar în etapa anterioară, dar și în etapa de procedură, chiar și la ședința de asumare, am avut această comunicare extrem de onestă și colegială cu Cancelaria, pentru că era un proiect despre care premierul a vorbit de multe ori, care era de mare interes public și am vrut să fim siguri că nu se percepe, dinspre noi, nicio greșeală. În ultima instanță, e și etapa de răspuns, atacul la CCR pe acest proiect, când Guvernul a trebuit să formuleze un răspuns. Ministerul Muncii a răspuns rapid și pe larg. În această ultimă parte, de exemplu, consilierul premierului, Lupu, cred că poate să mărturisească că am fost cât se poate de constructivi", a mai spus el. Manole a adăugat faptul că, în adresa de înaintare, s-a menţionat faptul că avizul CSM "a fost doar solicitat". "Spun asta pentru că am văzut, în alte redacții, că Ministerul Muncii ar fi tergiversat și obstrucționat. Am vorbit în adresa de înaintare, am transmis că avizul a fost doar solicitat. Despre discuțiile referitoare la constituționalitate, au fost observații preponderent dinspre Ministerul Justiției, care are mai multe competențe pe domeniul acesta". În final, ministrul Muncii a declarat că instituția pe care o conduce nu are ce să-şi reproşeze. "Ministerul Muncii nu are, ca instituție, ce să-și reproșeze nicio secundă. Demontăm doar acuzațiile altora, pentru că nu este și nu a fost o atitudine de necolegialitate din partea Ministerului Muncii raportat la acest proiect.
Vă garantez că Ministerul Justiției a comunicat la fel de consistent și de serios cu Cancelaria pe acest proiect, inclusiv din punct de vedere cantitativ", a conchis Florin Manole.