Controversele privind reforma pensiilor
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis luni sesizările de neconstituționalitate depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea de reformă a pensiilor de serviciu, cu un scor strâns, de 5 voturi la 4. Surse juridice au precizat pentru MEDIAFAX că decizia Curții s-a bazat pe motive extrinseci, adică de formă, nu de fond. Concret, Guvernul nu a mai solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra ultimei versiuni a proiectului, deși aceasta conținea modificări semnificative față de forma inițială.
Legea nici nu a mai fost analizată după această constatare privind „gafa guvernului”. Judecătorii nu au ajuns la verificarea legii pe ce scrie practic în ea. EI s-au oprit după ce au constatat că legea a fost adoptată greșit de guvern.
Prin urmare, judecătorii CCR nu au analizat conținutul legii, adică prevederile privind cuantumul, condițiile și modalitatea de calcul a pensiilor – ci doar modul în care legea a fost adoptată. În lipsa respectării procedurii constituționale, actul normativ este invalidat „pe formă”, fiind considerat născut nelegal.
Decizia înseamnă că legea privind reforma pensiilor speciale nu poate intra în vigoare în forma actuală și trebuie reluat întregul proces legislativ, cu respectarea pașilor obligatorii, inclusiv solicitarea avizului CSM. Abia după ce procedura va fi corect refăcută, Parlamentul sau Guvernul vor putea reveni cu o nouă variantă, care ar putea fi analizată și „pe fond”.
Curtea a transmis guvernului Bolojan că practic, indiferent de cât de necesară ar fi reforma, regulile de adoptare a unei legi trebuie respectate. În lipsa lor, chiar și o lege „bună” poate fi declarată neconstituțională doar pentru vicii de procedură.
Ce înseamnă „pe formă” (viciu extrinsec/procedural)? Se referă la felul în care a fost făcută legea, nu la ce scrie în ea. Potrivit surselor anterioare deciziei, judecătorii înclinau spre această decizie deoarece guvernul Ilie Bolojan și-a angajat, la începutul lunii septembrie, răspunderea în Parlament pe o variantă a Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, însă fără a respecta termenii privind avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe proiect.
Ce însemnă „pe fond”? Dacă CCR admitea obiecția „pe fond”, atunci anumite articole sau chiar legea în ansamblu sunt declarate neconstituționale pentru conținutul lor. Legiuitorul trebuie să modifice textul pentru a-l pune în acord cu Constituția.
Ministerul Muncii a cerut, pe data de 20 august, avizul CSM pentru proiectul de Lege privind modificarea pensiilor de serviciu, potrivit unui document obținut pe surse politice de HotNews. A revenit cu o adresă după două zile. Nouă zile mai târziu, pe 1 septembrie, premierul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament, fără aviz. Documentul prin care este cerut avizul datează din 20 august, iar două zile mai târziu, pe 22 august, Ministerul revine cu o nouă adresă prin care face aceeași solicitare. Conform legii, CSM avea la dispoziție 30 de zile să emită un aviz. „Premierul Ilie Bolojan a ales însă să nu-l mai aștepte, iar proiectul de OUG a fost adoptat în Guvern, și ulterior și-a asumat răspunderea în Parlament”, au declarat surse politice pentru HotNews. Pe 29 august, Executivul a adoptat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, iar pe 1 septembrie și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acesta. Potrivit surselor, premierul fusese avertizat din Guvern și din afara Guvernului că proiectul riscă să fie declarat neconstituțional. „Avizul nu este conform, deci nu este necesar să existe. Discuţia este cât îl aştepţi”, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale. Un fost deputat de la USR, Andrei Lupu, este consilierul premierului Bolojan care s-a ocupat de tot dialogul instituțional între Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, inclusiv pe apărarea Guvernului la CCR. HotNews a solicitat Guvernului un punct de vedere oficial în legătură cu avizul CSM, însă până la ora publicării, reprezentanții instituției nu au răspuns. CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie.
Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci), conform surselor HotNews. Consiliul Superior al Magistraturii a criticat în mai multe rânduri această lege și a reclamat de mai multe ori „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”. Mai mult, toate instanțele și parchetele din țară protestează, din luna august, ocupându-se doar de „dosarele urgente”.
Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Guvernul Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege în 1 septembrie. „Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie trece de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”, declara Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. La o zi după ce a angajat răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan.