Decizia CCR și reacțiile politice
Neconstituționalitatea pensiilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Liderul senatorilor USR, Ştefan Pălărie, a declarat astăzi că nu crede că o decizie a CCR de neconstituţionalitate a proiectului legii pensiilor magistraţilor ar putea să ducă la prăbuşirea Guvernului, menţionând că ar fi o “greşeală fatală”, potrivit Agerpres.
“Eu am spus-o răspicat, o spun de fiecare dată: momentul pe care România îl traversează e unul de seriozitate extremă, nu cred că o decizie a CCR ar putea să ducă la prăbuşirea Guvernului, ar fi o greşeală fatală şi nu cred că se va întâmpla lucrul acesta. Domnul Ilie Bolojan e un om serios şi responsabil. Nu cred că o decizie de admitere parţială sau per ansamblu a sesizării făcute de către ICCJ împotriva proiectului de reformă a pensiilor magistraţilor va duce nici la demisie, nici la retragerea Guvernului. Asta este credinţa mea fermă”, a afirmat Pălărie.
Întrebat în legătură cu faptul că premierul a spus că nu ar mai avea legitimitatea necesară pentru a face reforme în cazul respingerii acestui proiect la CCR, Pălărie a spus: “Curtea Constituţională are obligaţia şi morală şi atributară să judece contextul şi argumentele juridice”.
“Eu sper să nu se încurce cu nişte mizilicuri sau cu elemente de procedură şi formă. Cred că trebuie să înţeleagă că România trece printr-o perioadă grea, dificilă şi că a reforma sistemul pe care unii îl numesc de pensii nesimţite reprezintă, în momentul de faţă, o chestiune care ţine inclusiv de echitate socială. Nu este o imixtiune în puterea constituţională, a Justiţiei a avea nişte pensii care sunt în rând cu celelalte pensii. Sigur că da, speciale în sensul în care sunt proporţional mai mari, dar a ajunge să ieşi la pensie odată cu ceilalţi, pe toate argumentele date, maturitatea judecătorilor, nu poţi să te pensionezi la momentul de maximă maturitate, nu poţi să fi atras financiar să te pensionezi pentru că ai ajuns să câştigi mai mult decât dacă ai rămâne în exerciţiul funcţiei. Toate lucrurile astea nu mai au cum să rămână, trebuie să înceteze, trebuie închisă inclusiv această reformă şi cu asta să se deblocheze fondurile PNRR atât de necesare”, a mai spus Ştefan Pălărie.
Luni, Curtea Constituţională a României discută sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
ACTUALIZARE
Curtea Constituţională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional, au precizat, oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
“Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, preciza ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă “nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
“Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, arăta Instanţa supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48 – 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.
“Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, spunea premierul.
Reprezentanţii AUR consideră că prin decizia de neconstituţionalitate a legii privind pensiile magistraţilor CCR îi apără doar pe “privilegiaţi” şi se întreabă cum rămâne cu “legitimitatea Guvernului Bolojan” care a promis “reforma în structurile statului”, potrivit Agerpres.
“Judecătorii Curţii Constituţionale au respins eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor. Încă o dată se dovedeşte că instituţia care ar trebui să fie garantul Constituţiei României şi al dreptăţii este, de fapt, o anexă politizată, braţul lung al sistemului controlat de PSD şi PNL, care apără interesele castelor privilegiate. De aproape patru luni, românii sunt minţiţi pe faţă cu promisiunea unei ‘reforme’ şi cu poveşti despre reducerea cheltuielilor publice pentru scăderea deficitului bugetar. Ce a reuşit până astăzi aşa-zisa coaliţie reformatoare? Absolut nimic! Privilegiile rămân neatinse iar românii sunt împinşi la stâlpul infamiei ca şi cum ar fi vinovaţi pentru furtul banilor din bugetul de stat”, potrivit sursei citate.
Potrivit AUR, “guvernarea austerităţii a trimis la CCR o lege făcută pe genunchi, o fumigenă menită doar să dea impresia că se lucrează pentru reformă, când, în realitate, totul a fost un spectacol de amânări şi declaraţii publice ale politrucilor de la guvernare”.
“Să nu ne imaginăm că decizia de astăzi reprezintă o sfidare a judecătorilor CCR la adresa coaliţiei. Din contră, voinţa judecătorilor este voinţa celor care i-au numit în funcţii, inclusiv a fostului preşedinte uzurpator Klaus Iohannis şi a actualului preşedinte Nicuşor Dan. O treime dintre judecătorii Curţii au fost numiţi recent în funcţie cu mâna liberă a PSD-PNL-USR-UDMR pe criterii politice în jocurile lor din spatele uşilor închise, nicidecum pe baza competenţelor profesionale din domeniul justiţiei. Premierul Ilie Bolojan se bătea cu pumnul în piept că va aduce ‘reforma în structurile statului’ şi că eliminarea pensiilor speciale va fi dovada că Guvernul său dă rezultate şi are legitimitate. Astăzi, CCR s-a pronunţat, pensiile speciale rămân în picioare, prin urmare, cum rămâne cu legitimitatea Guvernului Bolojan? În ce stat european o guvernare formată din mai multe partide de 12%, incapabile să schimbe măcar o lege în bine, mai poate rămâne la putere?”, adaugă AUR.
În opinia reprezentanţilor AUR, “o ţară întreagă a înţeles: CCR nu apără nici dreptatea, nici legea, ci doar privilegiaţii”.
“Iar Guvernul Bolojan a demonstrat că este inutil şi degeaba la conducerea ţării”, susţin aceştia.
Curtea Constituţională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.